RSS
 

Nedelcu Chercea: „Totul pentru Patrie, nimic pentru noi!”

07 May

Există oare brăilean care să nu fi auzit de industriașul și filantropul NEDELCU CHERCEA? Bătrânii spun că ar fi găsit o comoară ascunsă în hrube, de pe vremea turcilor, şi că astfel s-ar fi îmbogăţit.
Nu știm cum este cu comoara, cert este că industriașul a făcut o avere colosală prin muncă cinstită, avere pe care a donat-o brăilenilor pe care i-a iubit. Familia Chercea a donat bunuri în valoare de milioane de lei aur, trăind cu deviza „Totul pentru Patrie, nimic pentru noi!”.

sursa: Internet


Nedelcu Panait Chercea s-a născut la 7 iulie 1857 în satul Vatra Veche (cartierul Chercea de astăzi) și a decedat în Brăila în 1946.
A pornit de la meseria de lemnar (întâi ucenic, apoi calfă), iar pe la 16 ani a început să lucreze în Zona Poporului (astăzi Piaţa-Mare). În timpul Războiului pentru Independenţă din 1877 a fost încadrat căprar (caporal) în garda naţională timp de doi ani. În aceşti ani a primit salariu pe care l-a folosit pentru a-şi ajuta familia “măritând” două surori. În această perioadă a pus bazele unei întreprinderi familiale la care şi-a asociat cei doi fraţi (“făceam pluguri de lemn pentru țărani şi căruțe”) și construiește un depozit la Piața Poporului.

În 1889, pe când avea 27 de ani, s-a căsătorit cu Ana Cioroiu, provenită dintr-o familie înstărită, aceasta primind la nuntă o zestre de 400 de galbeni. Din această căsătorie s-au născut trei copii: Priveica (care a încetat din viaţă la 4 ani), Stana și Elena. Căsnicia cu Ana “a fost bună şi am trăit împreună cincizeci de ani, până în 1933 când s-a mutat la cele veşnice”.
Imediat după căsătorie a cumpărat o moară de mălai şi un vapor nou cu abur, pe care a dat 800 galbeni. A cumpărat mai mult teren în Piaţa Poporului, unde a pus bazele unei întreprinderi de decorticat orezul. Afacerile sale au prosperat şi s-au înmulţit continuu, Chercea fiind un om practic şi receptiv la cerințele pieţei.
Cea mai profitabilă investiție a fost construirea Întreprinderii de cuie, lanţuri și sârmă (denumită mai târziu Uzina Laminorul), fiind doar cinci asemenea întreprinderi în ţară.
Preocupat să-și crească afacerile, Chercea nu a uitat să facă bine semenilor săi. A ridicat biserici şi instituţii de binefacere în Brăila, Galaţi, Tulcea, chiar și la Muntele Athos. În 1922, a ridicat clopotniţa bisericii „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” din centrul Brăilei, iar în 1928 biserica „Sf. Mare Mucenic Mina”. În 1924 a donat Comunităţii Israelite din Brăila un corp de clădiri pe Strada Regala, pe care l-a transformat în dispensar.
În 1934 marele industriaş a întocmit un Act de donaţie prin care lăsa brăilenilor primăria din comuna Chercea, dispensarul, şcoala de băieţi şi fete şi grădiniţa de copii. Industriaşul a ajutat familiile tinere, le-a dat zestre fetelor şi pământ celor săraci, îngrijind anual peste 30 de copii silitori de la școala din comună.

sursa: Internet

Chercea a construit şi biserica Mănăstirii Vladimireşti din judeţul Galaţi, acolo fiind locul în care a fost înmormântat. În anii ’50, comuniştii i-au batjocorit mormântul şi au desfiinţat mănăstirea, arestând mare parte din cele 330 de călugăriţe. Trupul marelui filantrop a fost exhumat și adus la biserica ctitorită de el „Sf. Mina”, unde se află şi astăzi.
În anul 2003 Nedelcu Chercea a primit post-mortem titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Brăila.
Sursa: academia.edu, adevarul.ro, brailapebune.net.

Laura Caplea

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Leave a Reply