Ana Aslan s-a născut la Brăila la 1 ianuarie 1897 într-o familie cu valenţe intelectuale, care a acordat toată atenţia educaţiei celor patru copii. Moartea tatălui său după o lungă suferinţă o determină pe Ana, ca la numai 13 ani să ştie încotro se va îndrepta cariera sa – aceea de medic. Se mută cu familia la Bucureşti, unde termină Şcoala Centrală şi se înscrie la facultatea de medicină pe care o absolvă în 1922. Doi ani mai târziu obţine titlul de Doctor în medicină, cu teza Cercetări privind inervaţia vasomotoare la om sub îndrumarea Prof. Daniel Danielopolu.
În anii ce urmează se dedică carierei didactice şi spitaliceşti, urmând ca în 1947 să fie numită şefa Secţiei de fiziologie la Institutul de Endocrinologie din București, unde a lucrat cu Prof. C.I. Parhon. În 1952 este înființat primul Institut de Geriatrie din lume condus de Acad. Prof. Dr. Ana Aslan până la moartea sa în 1988.
Gerovital H3 este medicamentul care în 1972 îi aduce recunoașterea specialiștilor din întreaga lume, acționând asupra mecanismelor bolilor degenerative specifice vârstei a treia. Este un produs biotrofic original românesc şi, în acelaşi timp, primul medicament creat să întârzie procesul de îmbătrânire, fiind elaborat între anii 1946 si 1956, de Ana Aslan şi echipa sa de medici după numeroase cercetări clinice şi experimentale.
Cercetările continuă, iar în 1976 Ana Aslan primește brevetul de inventator pentru Aslavital, medicament eficace în terapia sistemului nervos și aparatului cardiovascular. Aslavital pentru copii este omologat opt ani mai târziu având rezultate benefice în tratarea deficiențelor nervoase.
Influenţa complexă asupra procesului de îmbătrânire a sistemelor de reglare şi a bolilor cronice degenerative face din terapia cu Gerovital H3 şi Aslavital o medicaţie complexă cu largă aplicabilitate în geriatrie. Aceste produse se recomandă în tratamentul bătrâneţii şi al bolilor cronice asociate, în profilaxia şi tratamentul îmbătrânirii precoce şi accelerate. Tratamentul curativ se administrează vârstnicilor suferinzi de reumatism cronic degenerativ, cu stări depresive şi anxietate, boala Parkinson, osteoporoză, arterite, distrofii neuromusculare, are efecte antidepresive, de îmbunătăţire a memoriei şi a atenţiei, a percepţiei vizuale, auditive şi olfactive, îmbunătăţirea echilibrului psihic şi neurovegetativ, creşterea şi repigmentarea părului, mobilitatea articulaţiilor, normalizarea tensiunii arteriale.
Fiind considerată unul dintre pionierii gerontologiei medicale mondiale, Ana Aslan s-a preocupat de gerontologia socială, indicând măsuri organizatorice privind crearea unui sistem de stimulare a activităţilor specifice vârstei a treia. Ea este cea care creează conceptul de profilaxie a îmbătrânirii, acţiune prin care iau fiinţă 144 de centre de geronto-profilaxie în zonele industriale şi agricole şi 76 de centre de asistenţă geriatrică. Studii privind efectele medicaţiei eutrofice sunt organizate în Staţionarul de lungă durată – căminul de bătrâni de la Institut, unde le oferă oamenilor un adăpost şi o familie fără să perceapă taxe. Refuzul de a percepe taxe îi creează probleme cu organele de partid și i se impută suma 1.500.000 lei, sumă de care va fi achitată după șapte ani de luptă în justiție, deși cercetările sale aduseseră venituri în țară de 17 milioane de dolari pe an.
Numeroase distincţii internaţionale i-au fost acordate pentru activitatea ştiinţifică în serviciul sănătăţii publice – “Meritto della republica Italiana”, “Cavaler al noii Europe” – Italia, “Cavaler al Ordinului de Malta” – Franţa, “Comandor al Ordinului Orange Nassau” – Olanda, “Dama di Collare del Santo Graal” – Franţa, “Citizenship International Award” – Filipine, premiul Fundaţiei Franzheim “Franzheim Buckminster Fuller Synergy Trust” .
La 90 de ani, în plină forţă intelectuală şi vitalitate, e sărbătorită de Academia Română pentru meritele sale incontestabile în domeniul geriatriei şi gerontologiei. Un an mai târziu moare, la 19 mai 1988, fiind însoţită pe ultimul drum de o mulţime imensă, chiar dacă oficialităţile comuniste n-au anunţat public decesul.
Bibliografie:
1. Arina Avram, Femei celebre, mică enciclopedie, Ed. ALLFA, București, 2001, p. 196.
2. Toader Buculei, Prezențe brăilene în spiritualitatea românească, Ed. EX LIBRIS, Brăila, 2004, p. 32-33.
3. Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului, vol. 1 A-G, Ed. Geneze, București, 1999, p. 72-73.
4. Ana ASLAN – In memoriam, Ed. Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 1997, p. 24-25.
Articol scris de Laura Caplea pentru site-ul www.istorielocala.ro (oct. 2012)