RSS
 

Archive for the ‘Diverse’ Category

Top 5 recomandări de la cititorii noștri

13 May

Așa cum v-am obișnuit, continuăm seria recomandărilor de lectură, iar pentru această săptămână vă prezentăm următoarele titluri:

-Seria ALINA MARINESCU (Monica Ramirez) – „aventură plină de adrenalină, mister, suspans dus la extrem, totul pare atât de real încât ai impresia că trăiești această poveste”.

-CU O NOAPTE ÎNAINTE (Wendy Walker) – „un thiller, o sursă inepuizabilă de suspans și incertitudine”.

-TOATE ACELE LOCURI MINUNATE (Jennifer Niven) – „sufletul mă doare când mă gândesc la cartea asta, o lectură perfectă pentru cei care dorec să înțeleagă cum funcționează mintea unui adolescent”.

-BĂIATUL CU PIJAMALE ÎN DUNGI (John Boyne) – „poveste care vorbește de inocența copiilor”.

-TRONUL DE CLEȘTAR (Sarah J. Maas) – „actiune, magie, dark fantasy și romantism”.

Pentru cei care doresc să pătrundă în lumea fascinantă a cărților îi invităm să ne viziteze și să consulte catalogul electronic: https://toread.bjbraila.ro/opac. Cărțile din imagine pot fi împrumutate de la Secția Împrumut pentru Adulți.

Mulțumim și așteptăm în continuare sugestii de lectură de la dumneavoastră!

Mihaela Lungu, bibliotecar

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Incursiune în timp – despre arhitectul Octav Doicescu

13 May

Se întâmplă ca în Brăila să se nască oameni care, prin munca depusă, să lase dovezi ale trecerii lor prin lume. Uneori știuți și aplaudați intens, alteori discreți, păstrați în memoria celor care i-au cunoscut sau a specialiștilor care le apreciază efortul, fiecare își urmează drumul prin timp.Chiar dacă a petrecut foarte puțini ani în Brăila, vorbim acum (mult prea puțin decât ar fi trebuit) despre un nume, despre Octav Doicescu, care a lăsat arhitecturii române construcții-mărturii ale timpului său. Construcții care dăinuie și azi și despre care este aproape obligatoriu să știm cine le-a proiectat.

Spicuind câteva date biografice menționăm că la 9 ianuarie 1902 se naște la Brăila Octav Doicescu (tatăl său a fost constructor). În anul 1922 intră la Școala superioară de arhitectură din București, pe care o finalizează în 1928. Un an mai târziu, în 1929, devine diplomat al Școlii Superioare de Arhitectură.

Este angajat la Primăria Municipiului București. Obținând diploma de arhitect în 1930, este încadrat în Corpul arhitecților și, câțiva ani mai târziu, în 1933, este numit în Comisia de înfrumusețare a Capitalei. Inițiază în anul 1939 împreună cu arhitectul G.M. Cantacuzino, revista „Simetria” (caiete de artă și cultură).

Reprezintă România la Târgul Internațional de la New York unde expune construcția „Casa Română” în cadrul Pavilionului românesc.Obține titlul de doctor în arhitectură în anul 1971 acordat de Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” București, cu teza „Studiu pentru definirea conceptului arhitectural al Institutului Politehnic din București”.

A desfășurat și activitate didactică universitară ca profesor titular la Institutul de Arhitectură în perioada 1945-1972. A fost vicepreședinte al Uniunii Arhitecților din România în perioada 1965-1971 și în 1971 președinte al acestei organizații. În anul 1974 devine membru al Academiei Române.Și-a desfășurat activitatea, atât înainte de instaurarea regimului comunist, cât și după aceea.

Contribuția lui Octav Doicescu este marcantă și trebuie reamintită generațiilor prezente, construcțiile realizate definind spațiul arhitectural în care trăim. Dintre construcțiile proiectate de Octav Doicescu, așa cum sunt prezentate în „Enciclopedia marilor personalități” (editura Geneze, 1999), menționăm aici doar câteva:

-Vilele din cartierul Parcul Filipescu (1937)

-Cartier de locuințe pentru salariații Uzinelor Comunale București de pe lângă lacul Herăstrău (1937-1938)

– Vile de vacanță și cluburi nautice de la Snagov (1936-1945) și cele de la Herăstrău (1946) și Băneasa (1947)

– Cartierul Băneasa din București (1956-1960)

– Teatrul de operă și Balet din București (inaugurat în 1954)

– Centrala telefonică de pe bulevardul Banu Manta (1940-1941)

– Institutul Politehnic din București (a condus colectivul de arhitecți (1963-1972)

– Construcții industriale precum clădirile-ateliere de montaj ale Uzinelor IAR din Brașov (o parte a acestora)-1937-1938, Fabrica de cauciuc Banloc de la Florești – Prahova (1938), complexul Uzinelor metalurgice de la Colibași – Pitești și multe altele.

Pentru a vă face o imagine completă asupra muncii arhitectului vă invităm să parcurgeți lista completă a lucrărilor lui Octav Doicescu, care poate fi consultată pe blogul Octav Doicescu disponibil la adresa: http://octavdoicescu.blogspot.com/2013/01/httppdf.html.

Încetează din viață la 10 mai 1981, anul acesta împlinindu-se 40 de ani de la trecerea în neființă. În amintirea sa, o stradă din Brăila din cartierul Progresul îi poartă numele.

Puteți urmări scurte mărturii ale arhitectului, incluse într-un materialul video realizat de o echipă a Televiziunii Române: https://www.youtube.com/watch?v=WESAdoTZh6I

Pentru realizarea acestui material au fost consultate: „Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului”, vol. I, Editura Geneze, București, 1999

Blogul Arh. Octav Doicescu, accesibil la http://octavdoicescu.blogspot.com/2013/01/httppdf.html.

Rubrică întocmită de Elisaveta Drăghici, bibliotecar.

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Se reiau atelierele pentru copii

12 May

În era în care tehnologia este în continuă dezvoltare, scrisul la tastatură câștigă tot mai mult teren în fata scrisului de mână, tocmai de aceea ne-am gândit să-i împrietenim pe cei mici cu arta scrisului frumos. Începând cu luna mai 2021 Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila organizează înscrieri pentru Atelierul de Caligrafie, adresat copiilor de 6 – 8 ani. În fiecare zi de marți, timp de 2 ore, vom exersa scrisul de mână apelând la stilouri și caiete speciale. Pentru această activitate căutăm 10 juniori gata să plonjeze în călimara cu cerneală.

Beneficiile scrierii de mână sunt multiple și includ în principal abilitatea copiilor de a se concentra, de a fi atenți la detalii, disciplinați și răbdători, vor scrie mai frumos și mai citeț. Vor descoperi o artă care presupune respectarea unor reguli estetice clare, referitoare la spațierea cuvintelor, înălțimea și grosimea literelor.

De asemenea, invitam copiii cu vârste cuprinse între 5 și 10 ani să-și exploreze latura creativă, pornind într-o aventură a cunoașterii și experimentării în artele vizuale, participând la Atelierul de pictură „Veselie și Culoare”. Întâlnirile vor avea loc săptămânal, în fiecare zi de miercuri, începând cu ora 14.00. Copiii vor învăța diferite tehnici de desen și pictură, în plus vor afla povești interesante despre marii pictori ai lumii. 

Coordonatoarele atelierelor sunt Mara Lorina Ionașcu – restaurator și Ana Maria Florică – conservator, din cadrul secției Colecții Speciale. Înscrierile se fac până la data de 21 mai la sediul Bibliotecii din Piața Poligon nr.4, la Punctul de Înscriere sau la tel. 0759530382. Ambele activități sunt gratuite și se vor desfășura la secția Colecții Speciale, din strada Belvedere nr. 3. Sunt disponibile 10 locuri pentru fiecare atelier.

Vă așteptăm!

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Filă cu filă – informare și documentare

11 May

Sunteți pasionați de istorie și dornici de a afla ce studii sau descoperiri se mai fac în România?

Revista DANUBIUS a Muzeului de Istorie Galați ne pune la dispoziție câteva exemplare, în care se regăsesc articole semnate de cercetători și istorici gălățeni, brăileni dar și din țară. Ajunse recent pe rafturile Sălii de Lectură, vă invităm să citiți numerele din anii 2003-2008, 2011, 2014, 2016.

Semnalăm câteva articole care se referă la Brăila:

✍️ „O catagrafie inedită a Bisericii Sfântului Nicolae din Brăila (1838-1856) – autor: Cristian Dragoș Căldăraru, în Revista DANUBIUS XXXIV, 2016, pp. 95-118,

✍️ „Brăila, în anii neutralității (1914-1916). O abordare din perspectiva presei brăilene” – autor: Claudiu Sachelarie, în Revista DANUBIUS XXXIV, 2016, pp. 159-176,

✍️ „Școala politică administrativă de la Brăila (1951-1959). Privire generală”, autor: Corina Buțea, în Revista DANUBIUS XXXI, 2014, pp. 369-382,

✍️ „Amprenta Securității asupra destinului unui om de cultură – Nicolae Carandino”, autor: Florian Banu, în Revista DANUBIUS XXIX, 2011, pp/237-256.

Colecția revistei DANUBIUS se găsește la Sala de Lectură, cota PI407.

Rubrică întocmită de Elisaveta Drăghici, bibliotecar.

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Monografia Grupului Școlar Industrial „C.D. Nenițescu”

11 May

Ministerul Petrol-Chimie a hotărât ca începând cu anul școlar 1956-1957, pe lângă I.F.C.C.S. Brăila – Întreprinderea de Fabricare a Celulozei și Cartonului din stuf – să funcționeze Școala Profesională Petrol-Chimie. Aceasta avea ca sarcină imediată pregătirea forței de muncă necesară sectorului de fabricare și prelucrare a celulozei din stuf.

Conform Ordinului Ministerului Industriei Petrol-Chimie din 29 august 1959 pe lângă școala profesională a luat ființă cu începere de la 15 septembrie 1959 „Școala Tehnică de Muncitori Calificați” cu durata de 2 ani. În anul 1960 se înființează „Școala Tehnică de Personal Tehnic” cu durata de 3 ani.După anul 1960 școala va căpăta titulatura de „Grupul Școlar de Chimie” Brăila.

În anul școlar 1962-1963 ia ființă „Școala Tehnică de Maiștri” curs seral cu o durată de școlarizare de 3 ani. Anul școlar 1966-1967 marca un eveniment deosebit: înființarea primului liceu industrial postbelic din Brăila, Liceul Industrial de Chimie.

Începând cu 15 septembrie 1967, liceul capătă titulatura de „Liceul Industrial de Chimie și Construcții de Mașini”, iar în anul școlar 1990-1991 se va numi „Grup Școlar Industrial de Chimie Industrială”. Un moment important din istoria școlii se produce în anul școlar 1997-1998, când, în trimestrul al III-lea, titulatura se schimbă în Grupul Școlar Industrial „Costin D. Nenițescu” Brăila.

În aprilie 2000 apare primul număr al revistei școlii cu numele „La Fiks!”, revistă care are o frecvență de 4 numere pe an. În perioada 2-5 Mai 2000, la Brăila s-au confruntat cei mai buni elevi din toată țara la specializarea chimie industrială, școala primind aprecieri deosebite pentru rolurile jucate, de organizator și gazdă. Prin înaltul profesionalism al corpului didactic și prin condițiile de instruire deosebite, Grupul Școlar Industrial „C. D. Nenițescu” Brăila, rămâne în continuare o școală pentru toate vârstele.

Sursa: Pagini din istoria Grupului Școlar Industrial „Costin D. Nenițescu” Brăila (1956-2005), Mitea Constanța, Mihordea Sava, Manu Mircea, Frățilă Aurelia, Gurău Mioara, Brăila: Școala brăileană, 2005.

Rubrică: Damian Carmen, bibliotecar.

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Un rege de oțel pentru România!

11 May

10 mai – Ziua Regelui sau Ziua Regalității, Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ajunge la București și este încoronat ca domnitor al României, România devine regat

Prin voința liberă a națiunii, ales ca principe al României, mi-am părăsit fără ezitare patria și familia pentru a da curs chemării poporului român, care-mi încredințează destinele sale. Punând piciorul pe acest pământ sacru, am devenit român…Astăzi cetățean pașnic, mâine, dacă va fi nevoie, soldat cu arma în mână, de-acum înainte vom avea același destin, fie el fericit, fie el dureros. Începând cu această clipă suntem un trup și suflet. Să credeți în mine așa cum cred eu în voi. Acesta a fost răspunsul Regelui Carol I la cuvântul de salut al președintelui Camerei Deputaților.

Prințul Carol I, născut la 20 aprilie 1839, al doilea copil al lui Karl Anton Hohenzollern Sigmaringen și al Stephaniei de Beauharnais, înrudit cu Napolean al III-lea și cu regele Prusiei, este unul din cei doi domnitori care marchează prima modernitate a românilor, este omul de la care a pornit totul: Familia Regală, statul modern, țara independentă și suverană.

Prin alegerea unui principe străin românii au voit să înlăture certurile interne pentru domnie și, în același timp, să-și consolideze statul abia constituit, sperând la dobândirea deplinei independențe. Astfel odată cu investirea sa, singurul țel al principelui Carol I a fost ca să facă mare România și fericit poporul ei. La câteva zile de la preluarea domniei, principele Carol I a emis către poporul român o proclamație cu următorul cuprins:

“Români!

De la sosirea mea printre voi mi-au venit din toate colțurile noii mele patrii scrisori de felicitare și de bunvenit, care mă întăresc în credința că voința căreia m-am conformat a fost adevărata voință a întregii națiuni. Un mare număr dintre acestea mi-a fost trimis când încă mă găseam în sânul familiei; și v-ați gândit până și la ziua mea de naștere și mi-ați trimis urările voastre. Aș fi dorit să vă pot răspunde fiecăruia în parte, și atunci ați fi văzut că sunt alături de fiecare dintre voi; dar cum acest lucru nu este posibil, vă rog să luați aceste puține cuvinte ca pe expresia sentimentelor mele pentru voi toți.

Români!

La chemarea voastră mi-am părăsit patrie și familie; și am făcut acest lucru pentru că vă cunosc istoria, dorințele și suferințele. Am venit deoarece pentru mine vocea unei națiuni este sfântă. Și dacă această națiune are un trecut glorios cum este al vostru, un trecut care i-a dat forța să lupte așa cum ați luptat voi pentru a vă cuceri un viitor demn de acest trecut, atunci vocea acestei națiuni este pentru mine o adevărată voce a lui Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care am părăsit tot ce mi-a fost drag. Răspundeți iubirii și afecțiunii mele, căci eu mi-am părăsit patria numai ca să vă asigur vouă una mare și liberă. Și n-a devenit ea oare leagănul urmașilor mei?

Români!

Căldura cu care mă primiți printre voi este pentru mine o dovadă că eu pentru voi sunt într-adevăr ”binevenit”. Mă voi strădui neîncetat să-mi păstrez acest titlu. Să-mi fiți alături prin iubire și încrederea voastră! Nimic fără Dumnezeu! Este deviza familiei mele. Dumnezeu a spus: ajută-te singur, și eu te voi ajuta. Să ne ajutăm deci singuri, români, și Dumnezeu cu siguranță ne va fi si el alături!”

Cu maturitate bărbătească, disciplinat, călit în arta războiului, abil diplomat, ofițer cu o largă apreciere în rândul propriilor soldați, principele a dat dovadă de a lungul timpului de judecată calmă, dar fermă, simț al datoriei, noblețe a gândirii, cântărire nepărtinitoare a persoanelor și situațiilor, neînfricat și statornic, niciodată răzbunător ba chiar lesne iertător față de dușmanii săi, harnic și neobosit, neclintit în atașamentul față de cei pe care i-a identificat ca prieteni.

Dimitrie Sturza recunoscând importanța și necesitatea istorică a principelui pentru România menționa: „Prin preluarea conducerii, Carol I a salvat România de la războiul civil și a ajutat-o să nu cadă în prăpastia pe marginea căreia se afla aproape fără speranță. ”Rând pe rând, an de an, sub domnia acestui Rege european, România a dobândit instituții, modernitate şi statornicie. Astfel înconjurat de o strălucită pleiadă de oameni politici: I.C.Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, P. P. Carp, Lascăr Catargiu, Nicolae Ionescu, Titu Maiorescu, Ion I.C. Brătianu, Take Ionescu, Nicolae Filipescu, Carol a făcut istorie la propriu. Beneficiind de cea mai lungă domnie din istoria românilor (1866-1914), Carol I, Regele de oțel, a lăsat urmașului său o Românie cu o modernă rețea feroviară, cu cel mai lung pod din Europa (podul de la Cernavodă), cu un port funcțional amenajat la Constanța și cu o reședință de vară la Peleș, demnă de oricare țară modernă europeană. Cu sprijinul său au activat și au modernizat învățământul Spiru Haret, administrația – Vasile Lascăr, iar apărarea națională – Nicolae Filipescu. Obsesia lui Carol pentru infrastructură, linii ferate, poduri, porturi, clădiri publice a dus şi la o preocupare constantă pentru învăţământul tehnic.

După proclamarea Regatului, după 1881, statul român a dorit să îşi instruiască singur inginerii, arhitecţii, medicii, profesorii de care avea nevoie. Un exemplu, în 1897, regele Carol I inaugurează Biblioteca Universităţii Tehnice, astăzi, de la Iaşi. Într-o scrisoare adresată Preşedintelui Consiliului de Miniştri – document ce poate fi considerat un adevărat act de întemeiere regele Carol, îşi declara “dorinţa de a înfiinţa un aşezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultăţile din ţară, înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă”.

Și tot el este cel care la 23 august 1881, promulgă Decretul nr. 2134, prin care se autorizează deschiderea și funcționarea în urbea Brăila, a bibliotecii și a museului științific.

De asemenea Bucureștii, care se înfățișau călătorului din 1866 ca un sat mai mare cu pretenții de urbe, erau în 1914 orașul Ateneului, al Palatului Poștelor, al Palatului CEC, al Palatului Sturdza, al Cercului Militar Național, al hotelului Athenee Palace și nu în ultimul rând al nou-construitului Palat Regal.Regele Carol I a primit numeroase distincții din partea altor șefi de stat. Din partea împăratului Wilhelm al II-lea a primit, în 1909, bastonul de feldmareșal al armatei germane, iar în 1912, țarul Nicolae al II-lea i-a conferit bastonul de mareșal al armatei ruse.

Declanșarea Primul Război Mondial i-a provocat regelui o puternică emoție, deoarece Consiliul de Coroană convocat de acesta la 21 iulie, la castelul Peleș, a stabilit neutralitatea țării, în ciuda faptului că monarhul își exprimase dorința de a participa alături de Tripla Alianță.

Carol I se stinge din viață la 10 octombrie 1914, după o lungă suferință, fiind îngropat la mănăstirea Curtea de Argeș.

Pentru o documentare mai amănunțită referitoare la regele Carol, Casa Regală și influența acestora în România, vă puteți documenta dintr-o serie de cărți care dezbat acest subiect pe larg și pe care le puteți regăsi în colecțiile Secției de Împrumut pentru Adulți, accesând adresa: https://toread.bjbraila.ro/opac .

Surse:

1. Amintiri despre regele Carol I. Editate după volumele de memorii consemnate de Mite Kremnitz și cu o introducere de Sidney Whitman, Ed. Meteor Publishing, 2014

2. Un Hohenzollern în România: Carol I, Ion Bulei, Ed. Meteor Press, 2018

3. Regele Carol I al României, Paul Lindenberg, Ed. Humanitas, 20034.

4. https://www.descopera.ro/mara…/descopera-istoria-romanilor

Mihaela Lungu, bibliotecar

 
No Comments

Posted in Diverse

 

In Memoriam Mihail Jora, compozitor și dirijor

11 May

”… muzica, cea mai nobilă și mai luminoasă artă, care înlătură, zâmbind, orice atingere necurată.” (Mihail Jora)

Pe 10 mai se împlinesc 50 de ani de la moartea compozitorului și dirijorului Mihail Jora (14 august, 1891, Roman – 10 mai, 1971, București). Muzica pe care Mihail Jora și-a însușit-o treptat, până să devină nu doar o îndeletnicire profesională, ci sensul profund al existenței sale, s-a ivit de timpuriu în viața lui, filonul preocupărilor în artă coborând în el pe linie maternă. În sufletul tânărului Mihail Jora s-a dat o luptă grea, fiind împărțit între două porniri, una mai puternică decât cealaltă, după cum mărturisea: ”(…) cugetul vrând să devină pe veci muzician, însă cu actele pregătite să urmeze studii juridice, după cum glăsuia dorința tatălui meu”.

Dând dovadă de o persuasiune remarcabilă și apelând la argumente imbatabile, a reușit să obțină încuviințarea părinților de a studia muzica. Iar dorința de a se consacra în totalitate muzicii a devenit de neclintit datorită întâlnirii cu George Enescu, de care avea să-l lege apoi o trainică prietenie.Numele lui este asociat, în primul rând, cu crearea baletului românesc, reușind să-i confere acestuia acea originalitate care i-a permis să treacă pragul universalității (”La Piață, op. 10, ”Demoazela Măriuța, op. 19”, ”Curtea veche, op. 35”, ”Întoarcerea din adâncuri, op. 39”, ”Când strugurii se coc, op. 35” – sunt doar câteva dintre creațiile sale de referință). Mihai Jora este considerat creatorului liedului românesc (a scris peste 50 de lieduri pe versuri de Mariana Dumitrescu), reușind să obțină o unitate perfectă între muzică și text, făcând apel la stiluri de proveniență folclorică.

A scris muzică vocal-simfonică, impunându-se printr-un stil rafinat și prin teme concepute în spirit folcloric (suita ”Priveliști moldovenești, op 5”, ”Poveste indică, op. 4”, ”Simfonia în do major, op. 17”, ”Suită pentru orchestră în re minor, op. Op. 2 – câteva lucrări grăitoare în acest sens), a scris muzică de cameră (”Suită mică pentru vioară și pian, op. 3”, ”Sonata pentru piata, op. 21, ”Trei ”caiete de pian pentru copii talentați”, Poze și Pozne, op. 25, ”Sonata pentru violă și pian, op. 32” – câteva dintre creațiile din repertoriul românesc de gen), dar a scris și muzică de cor, precum și numeroase studii, articole, cronici muzicale, eseuri și recenzii.

Opera lui Mihail Jora, care stă sub semnul talentului său incontestabil, reprezintă o contribuţie excepțională la dezvoltarea patrimoniului artistic naţional.

Vă așteptăm la Mediatecă să-l (re)descoperiți!

Steluța Buzdugan, bibliotecar

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Workshop-ul DE VORBĂ CU PSIHOLOGUL revine!

11 May

Vă invităm sâmbătă, 29 mai, ora 10.00 la workshop-ul “Nu-ți fie frică să încerci să fii fericit/ă și curajos/curajoasă”, susținut de Luminița Filipoiu, psiholog.

Psiholog clinician, psihoterapeut și expert psiholog judiciar, Luminița Filipoiu are o experiență de peste 25 ani în lucrul cu copiii și adulții. Este implicată în numeroase activități sociale organizate în colaborare cu Biserica, cu școlile din mediul rural și liceele brăilene.

Începând din 2018 Luminița Filipoiu a organizat la Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila numeroase workshop-uri sub genericul „De vorbă cu psihologul”, în cadrul cărora a abordat teme de interes pentru publicul larg, precum și tehnici de mindfulness si relaxare.

Coordonatori: Luminița Filipoiu, psiholog și Monica Ionescu, bibliotecar.

Intrarea liberă!

 
No Comments

Posted in Diverse

 

La mulți ani, Europa!

07 May

La data de 9 mai este marcată, în fiecare an, Ziua Europei, care este cunoscută şi sub numele de Ziua Schuman. Ministrul francez de externe, Robert Schuman, propunea la 9 mai 1950, în cadrul unui discurs, la cinci ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat.

Această propunere venită din partea ministrului francez de externe este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene. Robert Schuman (1886-1963) a fost ministru de finanţe, apoi prim-ministru în 1947, ministru al afacerilor externe în perioada 1948-1952 şi din nou ministru de finanţe în perioada 1955-1956. Între 1958 şi 1960, a fost preşedinte al Parlamentului European.

Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută sub numele de Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA).

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcţie europeană i s-au alăturat: Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria, în 2007, Bulgaria şi România şi în 2013, Croaţia.

În cadrul Consiliului European de la Milano, din 1985, s-a luat decizia ca serbarea Zilei Europei să aibă loc în fiecare an la 9 mai. Cu acest prilej sunt organizate diverse activităţi şi evenimente de către birourile locale ale UE din Europa şi din întreaga lume.

Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila marchează acest eveniment prin organizarea unei expoziții documentare intitulată “La mulți ani, Europa!” ce poate fi vizitată la parterul Secției Împrumut pentru Adulți în perioada 7 – 21 mai 2021.

Expoziția este realizată de Doina Lalu, bibliotecar.

 
No Comments

Posted in Diverse

 

PANAIT – bibliotecarul electronic

05 May

Cu un simplu click vă puteți conecta la catalogul electronic al bibliotecii de oriunde vă aflați şi în orice moment al zilei, accesând link-ul https://toread.bjbraila.ro/opac.

Catalogul este ușor de utilizat și vă oferă informații despre existența și disponibilitatea documentelor din Bibliotecă. Acesta poate fi accesat și de la stațiile de auto-împrumut aflate la Secția Împrumut Adulți și în holul de intrare al clădirii noi.

Este bine să știți că, în calitate de utilizatori ai bibliotecii, aveți la îndemână o serie de servicii suplimentare prin contul online, care se obține de la Punctul de Înscriere.

Beneficiile contului online sunt:

-puteți vedea ce cărți aveți în cont,

-faceți rezervări de carte și prelungiri,

-puteți scrie recenzii/păreri/recomandări despre cărțile citite,

-util pentru accesarea diverselor dispozitive care utilizează tehnologia RFID, cum sunt stațiile de auto-împrumut.

De asemenea, aveți la îndemână o serie de instrumente suplimentare care vin în sprijinul dumneavoastră pentru a găsi informația solicitată cât mai facil. Unul dintre acestea este stația de auto-împrumut (self-check) alias Panait – bibliotecarul electronic, amplasat în Secția Împrumut de carte pentru Adulți. Panait e foarte îndrăgit, a captat deja atenția tuturor și facilitează prin intermediul contului online al cititorului serviciile enumerate mai sus.

Rubrică: Leta Răileanu, Mihaela Lungu, bibliotecari.

 
No Comments

Posted in Diverse