RSS
 

Archive for the ‘Diverse’ Category

Dr. Dulcan: O lectură zilnică amână demența cu 10 ani!

05 May

De profesie medic militar, Dumitru Constantin Dulcan este specializat ca neurolog și psihiatru, dar este cunoscut și ca scriitor, profesor universitar, om de stiință, cercetător în domeniul conștiinței.

Ca autor de cărţi, s-a remarcat o dată cu publicarea volumului „Inteligenţa materiei“, apărut în 1981 sub o formă cenzurată de comuniști. Cartea i-a uimit pe mulți oameni de știință, autorul demonstrând cu argumente cât se poate de ştiinţifice că, dincolo de toate lucrurile vizibile, concrete, există un câmp de energie şi lumină, corespunzător universului spiritual.

După 1989 i-au apărut numeroase volume precum „Somnul raţiunii“, „În căutarea sensului pierdut“ sau „Mintea de dincolo“. Vândute în sute de mii de exemplare, cărţile sale au schimbat viziunea ştiută despre Univers, punând pe gânduri comunitatea ştiinţifică. Autorul vorbeşte despre interdependenţa dintre stres şi boli, despre puterea gândurilor pozitive şi credință, sănătatea creierului, materialitate și spirit, forța iubirii și a iertării.

Dr. Dulcan oferă în cărțile și conferințele sale multe sfaturi pentru a trăi o viață sănătoasă și în deplină armonie cu Universul, precum și metode de a combate stresul generat de societatea actuală ultra-tehnologizată.

Cărțile vor putea fi împrumutate de la Secția Împrumut Carte pentru Adulți când programul cu publicul va fi reluat. Puteți vedea disponibilitatea titlurilor pe catalogul online al bibliotecii: https://toread.bjbraila.ro/opac/search.

Laura Caplea

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Document de călătorie, 1902 – Pașaport de trecere al contelui de Roma din Brăila

05 May

Familia conților de Roma are rădăcini adânci, regăsite în Roma anilor 1500, atestată documentar ca fiind din Veneția, ca apoi să se regăsească stabilită în Zane (colonie a Republicii Veneția). Apelativul „de Roma” datează din anul 1723, odată cu acordarea titlului de conte al unui înaintaș (Francesco). La începutul sec. XIX cuplul Giorgio-Candiano și Orsola dă naștere unui număr de opt copii, dintre care doi, Nicolas (născut la 1823) și Pierre (născut la 1833), se stabilesc în Țara Românească.

Despre locul de reședință al lui Camillo știm că frecventa des moșia unchiului său, Pierre, de la Viziru (obținută de acesta în urma căsătoriei sale cu Sofia Ipsilanti) și că rătăcea prin Balta Brăilei.

Analiza documentelor oficiale de călătorie oferă o veritabilă sursă de informare cu privire la persoanele pe numele cărora s-au emis astfel de documente, dar și cu referire la tipurile de documente ce se emiteau de autorități în trecut.

Un exemplu în acest sens este „Pașaportul de trecere” ce a aparținut unui membru al unei familii cunoscută cu titulatura „de Roma”. Documentul deținut de Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila la secția Colecții speciale, este emis pe numele Camille de Roma.

Mai multe aflați dintr-un material scris de bibliotecar Elisaveta DRĂGHICI pentru revista bibliotecii, Ex Libris, nr. 10/2018, paginile 42 – 43:

https://www.bjbraila.ro/wp-content/uploads/2019/01/Revista-Ex-Libris-nr-10-din-2018.pdf
 
No Comments

Posted in Diverse

 

Despre literatură cu umor și onestitate – Radu Paraschivescu

05 May

A terminat facultatea la secția engleză – franceză, a fost profesor, bibliotecar și documentarist. Radu Paraschivescu este prozator, traducător, jurnalist, redactor de carte, cunoscut pentru emisiunile de televiziune prin intermediul cărora semnala greșelile gramaticale frecvente și explica care sunt variantele corecte de folosit în diverse fraze.

A tradus 60 de cărți din limbile engleză și franceză, autori diferiți, fiind traducător și coautor a două titluri importante din literatura sportivă. De altfel este o figură care se remarcă pentru colaborările avute cu ziare și reviste din România, din lumea sportului, cât și din zona culturală.

Din anul 2000 până în prezent, Radu Paraschivescu a publicat numeroase cărți, dar și texte în volume colective.

În ianuarie 2020 a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria „Literatură”.

Volumul de debut „Efemeriada”, dar și alte cărți scrise de Radu Paraschivescu disponibile pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila se regăsesc în catalogul electronic – https://toread.bjbraila.ro/opac și vor putea fi împrumutate când activitatea cu publicul se va relua. 

Vă reamintim că Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila continuă tradiția, oferind servicii noi, exclusiv online. Pentru că ne dorim să vă aducem în atenție informații corecte, vă propunem o listă de resurse electronice atât în limba română, cât și în engleză, destinate copiilor, tinerilor și adulților: https://www.bjbraila.ro/informatideacasa/

Teodora Soare

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Portul popular din zona Brăilei

05 May

Folclorul brăilean reprezintă o sinteză a specificului local, imaginea vieţii şi a sensibilităţii colective, o antologie a gândirii populare din zona Dunării de Jos. Numeroasele aspecte ale vieţii spirituale (obiceiuri, moduri de viaţă) împreună cu pitorescul etnografic al ţinutului brăilean constituie un complex de forme manifestate în arhitectura ţărănească, ţesături, cusături. Din categoria textilelor ţărănesti au avut o mare răspândire pe teritoriul judeţului Brăila ştergarele, foiţele de perete, de pat, scoarţele, maramele şi costumele populare, în ele regăsindu-se o gamă variată de motive ornamentale şi o cromatică ce denotă rafinamentul şi bunul gust.

Portul popular din Brăila se încadrează în marea unitate a portului popular din Muntenia prin numărul pieselor componente ale costumului de lucru sau de sărbătoare, prin croiul lor sau prin ornamente şi cromatică.

Costumul femeiesc confecţionat de tinerele fete înainte de căsătorie era purtat până la bătrâneţe. Găteala capului varia în funcţie de vârsta femeii şi de situaţia ei socială. Fetele umblau cu capul descoperit şi părul împletit în cozi, doar iarna purtau basmale înflorate. Tulpanul din pânză albă era purtat oriunde, iar cele pentru sărbători erau împodobite cu dantele, mărgeluţe sau icusari (bănuţi de aur turceşti). Marama de borangic făcea parte din lada cu zestre a tinerelor fete, ca şi podoabele de aur, salba din lefţi şi cerceii din icusari.

sursa: romanianmuseum.com

Ia sau cămaşa era confecţionată din borangic sau bumbac cu motive decorative dispuse în: altiţă (pe umăr), râuri, şirâmboaie sau şireturi (pe mâneci), brăduţi sau orzişori (pe piept şi spate) şi băntuţele (de la gât şi pe mâneci).

Fusta se confecţiona din acelaşi material ca şi ia, cu alesături sau cusături pe poale. Fotele se prindeau din brâu deasupra fustei şi pe faţă şi pe spate. Culoarea lor era neagră, având pe laterale şi în partea de jos benzi cu alesături, motive geometrice variate, cu o cromatică vie: roşu, alb, galben, albastru, verde. Pistelca era un şorţ purtat de femei la muncă, lung până la glezne, ţesut din lână roşie sau neagră, cu alesături simple. Fotele se prindeau cu brăcile, lungi şi înguste, din lână colorată şi împodobite cu mărgele. Ilicul era confecţionat din aba, decorat cu găitane negre, după moda turcească.

Costumul bărbătesc era format din: cămaşă (lungă sau scurtă, cu platcă pe umeri şi manşete, din bumbac şi borangic), pantalonii (ismene albe şi largi pentru vară şi şalvari din aba pentru iarnă), brâul (roşu sau alb, împodobit la tineri cu flori, mărgele şi ciucuri), vestă sau ghiobec (ilic din aba, decorat cu găitane cororate pe guler şi la buzunare). Ca haine mai groase se purtau: gheba, zeghea şi zăbunul, confecţionate din aba sau bundele şi cojoacele din blană. Căciula de oaie avea fundul mai lat decât gura, specific zonei de câmpie. În sfârşit, ochincile, se confecţionau din piele netăbăcită şi pentru că ziua se uscau, noaptea erau ţinute în apă ca să se înmoaie, iar dimineaţa se încălţau ude pentru a lua forma piciorului. Se legau cu nojiţe din piele sau vânări din păr de cal. În ochinci se purtau oghele de lână. Vara se purtau meşi de lână, tălpuiţi.

sursa: romanianmuseum.com

Bibliografie: Studii de etnografie şi folclor din zona Brăilei, Brăila, 1975, p. 42-46

Articol scris de Laura Caplea pentru www.istorielocala.ro (nov. 2013)

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Maria Filotti – “Dintre toate comorile lumii am ales teatrul”

05 May

Maria Filotti s-a născut în comuna Batogu, de lângă Brăila, la 9 octombrie 1883. Era în clasele primare când a văzut pentru prima dată o piesă de teatru. După terminarea “Şcolii secundare de fete” susține examenul de bacalaureat la Liceul I.C. Massim. Acolo este remarcată ca având calităţi artistice înnăscute de către prof. universitar Ştefan Sihleanu, director al Teatrului Naţional Bucureşti. După terminarea liceului s-a înscris la Conservatorul de Muzica şi Artă Dramatică, unde a fost eleva maestrei Aristizza Romanescu,  cea care-l va convinge pe tatăl Mariei să nu se mai  împotrivească ca aceasta să urmeze studii teatrale.  În anul 1906  Maria acceptă un contract pentru o stagiune la Teatrul Naţional din Iaşi, unde a jucat diverse roluri. A urmat debutul pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în septembrie 1907, la deschiderea stagiunii, cu rolul Vidrei din “Răzvan şi Vidra” de B. P. Hașdeu.

În timpul primului război mondial se refugiază la Iaşi, lucrând ca infirmieră la un spital de răniţi, jucând în același timp şi în spectacolele teatrului local.  După război revine în Bucureşti şi în 1921 devine profesoară la Conservator, unde timp de trei decenii pregăteşte numeroase serii de actori deveniți celebri de-a lungul timpului.

sursa: Wikipedia

Ca actriță a dat viață unor roluri dramatice din repertoriul clasic și contemporan, intrerpretând peste 170 de personaje alături de marii înaintaşi ca: Nottara, Tony Bulandra, Aristizza Romanescu, Agatha Bârsescu. Rolurile au fost multe şi variate, pe registre multiple, de la ingenue până la femei fatale, regine, personaje clasice, personaje de legendă, femei cochete.

A apărut în patru filme din zorii cinematografiei românești: “Independența României” (1912), “Pe valurile fericirii” (1920), “Visul unei nopți de iarnă” (1946) și “Citadela sfărâmată” (1957).

sursă: ziarulmetropolis.ro

Interpretările  sale din : “Hedda Gabler” de H. Ibsen, “Pescăruşul” de A. P. Cehov, “O femeie fără importanţă”, “Evantaiul doamnei Windermere”, “Soţul ideal” de O. Wilde, “Dama cu camelii” de A. Dumas, “Anna Karenina” după L. Tolstoi, “O noapte furtunoasă” de I.L.Caragiale , “Maria Stuart” de Schiller ,  “Nunta lui Figaro” de Beaumarchaise, etc.  au rămas în galeria rolurilor memorabile ale teatrului românesc.

sursa: adevarul.ro

Din 1930 a fost aleasă președinta Sindicatului Artiștilor Dramatici și Lirici, a fost membră, ca reprezentantă a României, în Comitetul Internațional al Societății Universale de Teatru. În semn de omagiu, din 1969 Teatrul din Brăila poartă numele Mariei Filotti.

Detalii asupra vieţii personale nu apar foarte multe în memoriile sale, deoarece a considerat că a trăit ca un om obişnuit, cariera sa fiind pe primul loc. Maria Filotti este mama scriitorului şi producătorului Ion Filotti Cantacuzino şi bunica actorului Şerban Cantacuzino. Sfârșitul a surprins-o la datorie, în plină activitate, la 5 noiembrie 1956, fără să fi avut răgazul să-și termine memoriile. Desigur, ar fi avut multe de adăugat.

Bibliografie:

Arina Avram, Femei celebre din România-mică enciclopedie, vol. II, Ed. ALLFA, Bucureşti, 2005, p.192-194

Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului, vol. 1 A-G, Ed. Geneze, București, 1999, p.442-444

Toader Buculei, Prezențe brăilene în spiritualitatea românească, Ed. EX LIBRIS, Brăila, 2004, p.167

Maria Filotti, Am ales teatrul, Ed. Fundaţia Culturală “Camil Petrescu”; Revista “Teatrul azi” Bucureşti, 2007

Articol scris de Laura Caplea pentru site-ul www.istorielocala.ro (nov. 2012)

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Ana Aslan – Pionier al geriatriei şi gerontologiei mondiale

05 May

Ana Aslan s-a născut la Brăila la 1 ianuarie 1897 într-o familie cu valenţe intelectuale, care a acordat toată atenţia educaţiei celor patru copii. Moartea tatălui său după o lungă suferinţă o determină pe Ana, ca la numai 13 ani să ştie încotro se va îndrepta cariera sa – aceea de medic. Se mută cu familia la Bucureşti, unde termină Şcoala Centrală şi se înscrie la facultatea de medicină pe care o absolvă în 1922. Doi ani mai târziu obţine titlul de Doctor în medicină, cu teza Cercetări privind inervaţia vasomotoare la om sub îndrumarea Prof. Daniel Danielopolu.

sursă foto: Internet

În anii ce urmează se dedică carierei didactice şi spitaliceşti, urmând ca în 1947 să fie numită şefa Secţiei de fiziologie la Institutul de Endocrinologie din București, unde a lucrat cu Prof. C.I. Parhon. În 1952 este înființat primul Institut de Geriatrie din lume condus de Acad. Prof. Dr. Ana Aslan până la moartea sa în 1988.

Gerovital H3 este medicamentul care în 1972 îi aduce recunoașterea specialiștilor din întreaga lume, acționând asupra mecanismelor bolilor degenerative specifice vârstei a treia. Este un produs biotrofic original românesc şi, în acelaşi timp, primul medicament creat să întârzie procesul de îmbătrânire, fiind elaborat între anii 1946 si 1956, de Ana Aslan şi echipa sa de medici după numeroase cercetări clinice şi experimentale.

Cercetările continuă, iar în 1976 Ana Aslan primește brevetul de inventator pentru Aslavital, medicament eficace în terapia sistemului nervos și aparatului cardiovascular. Aslavital pentru copii este omologat opt ani mai târziu având rezultate benefice în tratarea deficiențelor nervoase.

Influenţa complexă asupra procesului de îmbătrânire a sistemelor de reglare şi a bolilor cronice degenerative face din terapia cu Gerovital H3 şi Aslavital o medicaţie complexă cu largă aplicabilitate în geriatrie. Aceste produse se recomandă în tratamentul bătrâneţii şi al bolilor cronice asociate, în profilaxia şi tratamentul îmbătrânirii precoce şi accelerate. Tratamentul curativ se administrează vârstnicilor suferinzi de reumatism cronic degenerativ, cu stări depresive şi anxietate, boala Parkinson, osteoporoză, arterite, distrofii neuromusculare, are efecte antidepresive, de îmbunătăţire a memoriei şi a atenţiei, a percepţiei vizuale, auditive şi olfactive, îmbunătăţirea echilibrului psihic şi neurovegetativ, creşterea şi repigmentarea părului, mobilitatea articulaţiilor, normalizarea tensiunii arteriale.

Fiind considerată unul dintre pionierii gerontologiei medicale mondiale, Ana Aslan s-a preocupat de gerontologia socială, indicând măsuri organizatorice privind cre­a­rea unui sistem de stimulare a activităţilor specifice vâr­stei a treia. Ea este cea care creează conceptul de profilaxie a îmbătrânirii, acţiune prin care iau fiinţă 144 de centre de geronto-profilaxie în zonele industriale şi agricole şi 76 de centre de asistenţă geriatrică. Studii privind efectele medicaţiei eutrofice sunt organizate în Staţionarul de lungă durată – căminul de bătrâni de la Institut, unde le oferă oamenilor un adăpost şi o familie fără să perceapă taxe. Refuzul de a percepe taxe îi creează probleme cu organele de partid și i se impută suma 1.500.000 lei, sumă de care va fi achitată după șapte ani de luptă în justiție, deși cercetările sale aduseseră venituri în țară de 17 milioane de dolari pe an.

sursă foto: Internet

Numeroase distincţii internaţionale i-au fost acordate pentru activitatea ştiinţifică în serviciul sănătăţii publice – “Meritto della re­publica Italiana”, “Cavaler al noii Europe” – Italia, “Ca­va­ler al Ordinului de Malta” – Franţa, “Comandor al Or­di­nului Orange Nassau” – Olanda, “Dama di Collare del San­to Graal” – Franţa, “Citizenship International Award” – Fi­lipine, premiul Fundaţiei Franzheim “Franzheim Buckminster Fuller Synergy Trust” .

sursă foto: Internet

La 90 de ani, în plină forţă intelectuală şi vitalitate, e sărbătorită de Academia Română pentru meritele sale incontestabile în domeniul geriatriei şi gerontologiei. Un an mai târziu moare, la 19 mai 1988, fiind însoţită pe ultimul drum de o mulţime imensă, chiar dacă oficialităţile comuniste n-au anunţat public decesul.

Bibliografie:

1. Arina Avram, Femei celebre, mică enciclopedie, Ed. ALLFA, București, 2001, p. 196.

2. Toader Buculei, Prezențe brăilene în spiritualitatea românească, Ed. EX LIBRIS, Brăila, 2004, p. 32-33.

3. Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului, vol. 1 A-G, Ed. Geneze, București, 1999, p. 72-73.

4. Ana ASLAN – In memoriam, Ed. Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 1997, p. 24-25.

Articol scris de Laura Caplea pentru site-ul www.istorielocala.ro (oct. 2012)

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Doina Popescu Brăila și scrisul „afurisit”

04 May

De “Ambulanța pentru literatură” sigur ati auzit! Înseamnă că știți deja că în spatele acestui proiect literar ingenios se află scriitoarea Doina Popescu Brăila, inventatoarea conceptului de “proză afurisită”.

“Terente-Zodia zmeilor”, “Comisia Zurich”, “Dumnezeu era-n vacanţă”, “Copilul Dunării”, “Ardei iuţi”, “Pisica cu papion”, “Fericire la preţ redus”, “Dragoste şi ciocolată” sau “Menage a trois cu Diavolul” sunt câteva dintre cărţile care au făcut-o cunoscută pe scriitoare nu numai în Brăila, ci şi în întreaga ţară.

Profesor de matematică la origine, jurnalist, pilot, om de afaceri, scriitor şi blogger, Doina Popescu Brăila are o manieră originală în care își scrie cărțile, citibile dintr-o suflare. Autoarea scrie „afurisit”, ca urmare a revoltei pe care o simte atunci când observă în jur inechități, cenzură și necinste.

„Viaţa mă inspiră. Adevărul este că am norocul să întâlnesc oameni ciudaţi, însă ciudaţi în sensul bun al cuvântului. „Terente-Zodia zmeilor” este cartea cea mai bine vândută, însă şi cartea pentru care m-am documentat cel mai mult” – ne spune autoarea. Oricare carte a sa poate copleși cititorul, oferindu-i stări unice de bună–dispoziţie și relaxare. Așadar, vă invităm să-i descoperiți cărțile, multe dintre titluri aflându-se pe rafturile bibliotecii noastre și pe care le puteți răsfoi când vom relua activitatea cu publicul.

Laura Caplea

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Primul dicționar etimologic românesc tipărit

04 May

Lexicon Româno-Latino-Ungaro-German la Biblioteca Brăila

Dicționarul a fost scris pe etape, începând cu 1795 și finalizat în 1825. Dicționar lingvistic în patru limbi: română, latină, maghiară și germană este considerat capodopera Școlii Ardelene. Printre cei care au lucrat la realizarea „Lexiconului” îi amintim pe: Samuil Micu, Vasile Koloși, Petru Maior, Ioan Corneli, Samuil Vulcan – lucrarea fiind definitivată de către Alexandru Teodor și Ioan Teodorovici. Episcopul greco-catolic, Samuil Vulcan, nu s-a limitat doar la a lucra la text, ci a și sprijinit financiar tipărirea acestuia. În partea introductivă sunt reeditate lucrări aparținându-i lui Petru Maior.

„Lexiconul” conține 10.000 de articole-titlu și indică etimologia cuvintelor, fiind primul dicționar etimologic românesc tipărit.

Mai multe despre acest volum extrem de prețios aflăm dintr-un material realizat de Ion VOLCU, șef Birou Colecții Speciale din cadrul bibliotecii, publicat în revista instituției, Ex Libris, nr. 10/2018, paginile 40 – 41:

https://www.bjbraila.ro/wp-content/uploads/2019/01/Revista-Ex-Libris-nr-10-din-2018.pdf

Titlul se regăsește în documentele Secției Colecții Speciale din cadrul Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila. A fost expertizat în anul 2015 și cuprins conform legislației în categoria „Fond”.

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Octavian Paler – „Avem timp pentru toate”

04 May

Octavian Paler a fost scriitor, jurnalist, editorialist, om politic român și un comentator activ al fenomenelor culturale și politice din România.

A fost persecutat de Securitate pentru viziunea sa pro-occidentală și pentru critica adusă lui Nicolae Ceaușescu, având înainte de Revoluție domiciliu forțat, fiindu-i interzise diferite activități artistice. După 1989 fondează, împreună cu Ana Blandiana și Gabriel Liiceanu, Grupul de Dialog Social, care are poziții anti-comuniste. Este apoi o perioadă director onorific și editorialist la ziarul „România liberă”, remarcându-se ca editorialist și la publicațiile „Cotidianul” și „Ziua”, fiind un critic vehement al clasei politice românești.

Cunoscut pentru activitatea sa literară impresionantă, a primit numeroase premii și distincții din partea Uniunii Scriitorilor din România, Academiei Române, iar în anul 2003 Ordinul național „Steaua României”, în grad de cavaler.

Romanul „Viața pe un peron” a fost tradus în limba germană, dar și în cehă, în timp ce „Polemici cordiale” are traducere în limba franceză.

Volumele scrise de Octavian Paler disponibile pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila se regăsesc în catalogul electronic – https://toread.bjbraila.ro/opac și vor putea fi împrumutate când biblioteca își va relua activitatea cu publicul.  

Vă reamintim că Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila continuă tradiția, oferind servicii noi, exclusiv online. Pentru că ne dorim să vă aducem în atenție informații corecte, vă propunem o listă de resurse electronice atât în limba română, cât și în engleză, destinate copiilor, tinerilor și adulților: https://www.bjbraila.ro/informatideacasa/

Teodora Soare

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Povestea orașului – Despre Brăila și voluntariat cu Mihaela Camelia Roșu

30 Apr

Voluntariatul este o activitate desfășurată în folosul altor persoane sau al societății fără a avea vreun câștig material. Unul dintre voluntarii Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila este profesor și ghid de turism acreditat.

„De când mă știu fac voluntariat în educație, în ideea că este cea mai bună investiție pe care o poate face cineva de-a lungul vieții… investiția în educația copiilor. Aduce rezultate rapide și garantate.

Pe de altă parte, trebuie să admit că am început munca de ghid de turism cu o serie de tururi gratuite pentru comunitate, pentru a realiza un portofoliu în acest sens. Prima acțiune de mare impact  a fost «Turul farmaciilor», realizat cu sprijinul Bibliotecii Județene «Panait Istrati» și al domnului Ion Bobaru, proprietar al celebrei Farmacii «Faltis»din Brăila”, explică Mihaela Camelia Roșu.

Materialul complet despre implicațiile voluntariatului poate fi regăsit online, în revista bibliotecii, Ex Libris, nr. 11 – 12/2019, paginile 32 – 33:

https://www.bjbraila.ro/wp-content/uploads/2020/01/ex-libris-nr.-11-12-2019.pdf

Din ce în ce mai mulți actori din turismul de incoming au început să înțeleagă cât de valoroase sunt tururile pietonale ghidate, ca experiență turistică ce vine în completarea celorlalte servicii specifice. Aceste vizite se practică în multe dintre orașele lumii, mai ales în acelea care au o istorie bogată și prezintă atractivitate turistică. Din acest punct de vedere, Brăila reprezintă o „bijuterie” valoroasă având un uriaș patrimoniu cultural și arhitectonic, insuficient exploatat turistic.

Mai multe despre poveștile Brăilei de odinioară puteți citi în revista bibliotecii Ex Libris, nr. 11 – 12/2019, într-un articol semnat de ghidul turistic Mihaela Camelia ROȘU, paginile 8 – 9:

https://www.bjbraila.ro/wp-content/uploads/2020/01/ex-libris-nr.-11-12-2019.pdf
 
No Comments

Posted in Diverse