RSS
 

Expoziție documentară – „Personalități marcante ale orașului: Panait Istrati”

08 Aug

Panait Istrati s-a născut în Brăila, ca fiu nelegitim al unei spălătorese, Joița Istrate şi al unui contrabandist grec. A copilărit în Baldovineşti, a terminat șase ani de școală primară, doi fiind nevoit să-i repete. Ca şi Maxim Gorki, scriitorul rus cu care a fost comparat adesea, şi-a câștigat existența ca ucenic al unui cârciumar, al unui brutar şi al unui vânzător ambulant. O vreme a fost şi cărbunar la bordul navelor Serviciului Maritim Român. În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână. Hoinărelile l-au purtat prin orașe diferite: Bucureşti, Constantinopol, Alexandria din Egipt, Cairo, Napoli. Primele încercări literare datează din 1907, cu preponderenţă făcând publicistică în presa muncitorească din România, debutul fiindu-i marcat de articolul „Hotel Regina” în revista „România muncitoare”. Între 1910 – 1912 își publică, în aceeaşi revistă, primele povestiri: „Mântuitorul”, „Calul lui Bălan”, „Familia noastră”, „1 Mai”. Colaborează şi la alte ziare: „Viaţa socială”, „Dimineaţa”, „Adevărul” etc. Se apropie de cercurile socialiste.

Trăind în sărăcie, bolnav şi singur, a încercat să se sinucidă în 1921 pe când era la Nisa, dar a fost salvat, iar în buzunar i s-a găsit o scrisoare netrimisă, adresată lui Romain Rolland. Acesta este avertizat şi îi răspunde imediat, încurajându-l să urmeze cariera sa de scriitor. Povestirea „Chira Chiralina” a fost publicată în 1923, cu o prefaţă semnată chiar de Romain Rolland. A publicat mai apoi romanele: „Ciulinii Bărăganului”, „Les récits d’Adrien Zograffi” („Poveștile lui Adrian Zograffi”). În Rusia îl întâlneşte pe scriitorul grec Nikos Kazantzakis (care îl va menţiona mai târziu în romanul său „Zorba Grecul”).

În 1930 se reîntoarce definitiv în ţară. Aici publică în 1933 eseul „L’homme qui n’adhère à rien”, în care se conturează atitudinea sa în privinţa independenţei. Chintesenţa acestui eseu îi atrage vehemente contestări. A fost tratat de TBC în Franța la Nisa şi apoi a revenit la Bucureşti. Izolat, singur şi bolnav de tuberculoză, a murit la sanatoriul „Filaret”.

Prozele şi romanele sale descriu lumea proletariatului, pe care a avut ocazia să o cunoască de aproape, mirificele ținuturi ale Brăilei natale, Delta Dunării, un amestec de rase şi religii, dar şi diverse oraşe din Europa prin care a trecut de-a lungul vieții. Opera lui Panait Istrati, scrisă în franceză şi română, a fost tradusă în peste 30 de limbi.

Pe 10 august se împlinesc 135 de ani de la nașterea scriitorului și, cu această ocazie, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila organizează o expoziție documentară intitulată „Personalități marcante ale orașului: Panait Istrati”.

Expoziția, realizată de Doina Lalu, bibliotecar, se află la parterul Secției Împrumut pentru Adulți și poate fi vizitată în perioada 9 – 30 august 2019.

 Vă așteptăm cu drag!

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Leave a Reply