RSS
 

Expoziție „Ion Creangă, un mare clasic al literaturii române”

02 Mar

Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române.Data nașterii lui Ion Creangă nu este certă, existând două variante, una este indicată de un document privind nou-născuții din Humulești, ce precizează data de 10 iunie 1839 pentru nașterea lui Ion Creangă. Cealaltă variantă o reprezintă data de 1 martie 1837.

George Călinescu propunea ca totuși data de 1 martie să fie reținută, având în vedere că însuși scriitorul considera că aceasta este ziua în care s-a născut: “În jurul datei nașterii lui Ion Creangă sunt mari îndoieli și se produc mereu acte de naștere oficiale și contrazicătoare. Data de naștere 1 martie 1837 aleasă de povestitorul însuși trebuie încă păstrată.” (“Istoria Literaturii Române”, Ed. Minerva, 1982).

Părinții săi erau Ștefan a Petrei Ciubotarul și Smaranda Creangă, “răzeși fără pământuri”, menționează “Dicționarul scriitorilor români”, Ed. Fundației Culturale Române, 1995.

Școala a început-o în satul natal (1847), Humulești, dar după un an a continuat-o la Broșteni (1849), Târgu Neamț (1853-1854) și Fălticeni, la școala de catiheți (1854), unde apare înscris cu numele Ion Creangă în loc de Ion Ștefănescu. În 1859 a fost hirotonit diacon, după ce absolvise cu un an înainte cursul inferior al Seminarului de la Socola, început în 1855.

Cariera sa eclezială s-a încheiat după câțiva ani, după ce a intrat în conflict cu autoritățile bisericești. Reprimit în învățământ în 1874, a câștigat prietenia lui Mihai Eminescu, atunci revizor școlar, care l-a introdus la Junimea. Ca pedagog, împreună cu alți institutori a publicat manuale pentru clasele primare: “Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară” (1868), “Învățătoriul copiilor” (1871), “Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică” (1876).

Aici apar și primele povestiri ale lui Creangă: “Inul și cămeșa”, “Poveste”, “Pîcală”, “Acul și barosul”, “Ursul pîcîlit de vulpe”.Debutul propriu-zis a fost însă în revista “Convorbiri literare” (1875), cu “Soacra cu trei nurori”, aici a apărut, în scurt timp, și “Capra cu trei iezi”. Până în 1878, au fost publicate și celelalte povești, citite toate la cenaclul Junimea, unde autorul “era gustat pentru anecdotele corosive, spuse «pe ulița mare»”, arată volumul citat. Din 1880, la sfatul bunului său prieten Eminescu, începe să pună pe hârtie “Amintiri din copilărie”.

Astfel, opera sa capitală, a apărut tot în “Convorbiri literare”: primele două părți în 1881, iar a treia, în 1882. Partea a patra a “Amintirilor din copilărie”, citită de Creangă la cercul literar al poetului N. Beldiceanu, din Iași, a fost tipărită postum, în 1892.În “Convorbiri literare” au apărut și basmele “Punguța cu doi bani”, “Dănilă Prepeleac” și “Povestea Porcului” (1876). În 1877 a publicat în revistă povestirea “Moș Nichifor Coțcariul”, care în același an a apărut și în broșură, “Povestea lui Stan Pățitul”, “Povestea lui Harap-Alb” și “Fata babei și fata moșneagului”.Ion Creangă a murit în același an cu marele său prieten, Mihai Eminescu, în noaptea de Anul Nou, la 31 decembrie 1889.

“Adevărul e că un artist precum Creangă se ivește o singură dată în istoria unui popor, și atunci numai într-un moment de grație. Este fără îndoială genial, ca orice scriitor despre care se poate spune că are simțul genial instinctiv al limbii și al etosului popular nealterat. Opera sa este expresia uimitoare a bunului-simț și a unui suflet elementar, încremenit în formule neschimbătoare, eterne. În totul, un spectacol de măreție simplă inanalizabilă”, concluzionează George Călinescu în “Dicționarul general al literaturii române”, 2004.

Cu prilejul împlinirii a 185 de ani de la nașterea marelui scriitor, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila organizează expoziția foto-documentară „Ion Creangă, un mare clasic al literaturii române”, ce poate fi vizitată la parterul Secției Împrumut pentru Adulți în perioada 1-14 martie 2022.

Expoziție realizată de Doina Lalu, bibliotecar.

Surse:

https://humanitas.ro

https://www.radioromaniacultural.ro

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Leave a Reply