RSS
 

FAKE NEWS – 9 RECOMANDĂRI PENTRU A NU LE CĂDEA ÎN PLASĂ

28 Feb

„Tu trimite-mi poze și fac eu rost de război.” William Randolph Hearst

Știrile false nu sunt un fenomen nou. Diseminarea de informații false pentru a obține anumite avantaje, pentru a influența anumite categorii de persoane sau pentru a genera anumite reacții există, probabil, de când lumea. Motivele aflate în spatele diseminării informațiilor de tip „fake news” sunt diferite – de la obținerea de avantaje politice și economice, până la creșterea sau stoparea vânzării anumitor produse sau servicii, inducerea unor anumite idei sau reacții sau mobilizarea populației pentru o cauză comună.

Ce este nou însă este comportamentul nostru în lumea digitală, ușurința și rapiditatea cu care putem împărtăși o informație fără să o filtrăm rațional, ci doar emoțional și, nu în ultimul rând, numărul mare de persoane la care se poate ajunge prin intermediul rețelelor sociale. Știrile false pot să nu fie știri deloc – nu se reduc exclusiv la sfera jurnalismului ci se referă la un întreg sistem de informare, în special în mediul digital, și pot porni de la povești inventate sau parțial reale, în format text, foto-video sau audio.

Mai jos aveți un exemplu actual de știri false versus realitate.

Știri false:

1. Rusia e încercuită și amenințată de NATO.

2. Rusia a intrat în Ucraina încercând să protejeze populația din cele două auto-proclamate republici Donbas și Luhansk, populație care a fost supusă unui genocid. Nu a existat implicarea Rusiei în crearea republicilor autonome.

3. Ucraina trebuie salvată din ghearele neo-naziștilor: demilitarizare și denazificare sunt cuvintele de ordine, după cum afirmă sursele oficiale și cele loiale Kremlinului.

Realitate:

1. Din cei peste 20.000 de kilometri de graniță rusească, doar 6 % sunt comuni cu ai unor membri NATO. Nu există nici măcar un act de amenințare dovedit împotriva Rusiei.

2. Se încearcă inducerea subliminală a unui paralelism cu Kosovo (genocid). Cum se putea realiza, însă, genocidul dacă existau trupe rusești, cu sau fără ,,însemne”, cantonate în acele regiuni, încă de la anexarea Peninsulei Crimeea ? A se vedea și invazia Georgiei, cu același ,,modus operandi” în Osetia de Sud și Abhazia.

3. Milioane de ucraineni au murit în lupta împotriva nazismului în al doilea război mondial.

Propaganda comunistă și nazistă este interzisă în Ucraina. Ucraina este guvernată de un guvern democratic. Este foarte adevărat că în mulțimea de informații pe care le primim zilnic, este destul de greu să distingi între real și ficțiune. Dar tocmai de aceea, a ne păstra o atitudine critică în fața multitudinii de informații devine o necesitate.

Iată doar câteva recomandări simple, pe care le putem pune în practică fiecare dintre noi înainte de a distribui o informație în mediul online:

1. Păstrați o distanță critică în fața oricărei informații pe care o primiți mai ales în cazul situațiilor care nu pot fi verificate, atunci când evenimentele despre care citiți nu vă sunt cunoscute. Relatările exagerate și lipsa citării de surse pot fi exemple că o știre este falsă.

2. Păstrați reacțiile emoționale sub control – una dintre caracteristicile unui ,,fake news” este tocmai apelul pe care îl face la o emoție cum ar fi frica, furia, compasiunea, etc.

3. Atenție la ceea ce specialiștii numesc ,,Hahaganda”, ce reprezintă utilizarea umorului ca armă retorică în campaniile de dezinformare. Când sunt utilizate cu rea-intenție, umorul, satira și meme-urile devin modalități eficiente de a induce audiența în eroare. Scopul este de a eroda credibilitatea țintei prin ridiculizare continuă, prin ducerea în derizoriu.

4. Concentrați-vă pe modul în care interpretați informația – accesați puncte de vedere diferite, din mai multe surse, pentru a putea beneficia de o plajă informațională cât mai completă.

5. Verificați credibilitatea sursei și modul în care este prezentată informația. O știre credibilă prezintă întotdeauna o mulțime de fapte, citate ale experților, statistici, declarații oficiale, trimiteri istorice etc.

6. Analizați textul: Este tonul știrii exagerat? Detaliile sunt sumare sau simpliste? Se oferă o perspectivă unilaterală sau trunchiată asupra situației? Sunt citate surse sau link-uri? Apar greșeli de traducere? O știre sau o imagine veche este ,,adaptată” unui context nou?

7. Gândiți-vă întotdeauna cine s-ar putea afla în spatele știrii, ce interes ar putea avea și dacă ceea ce se afirmă este adevărat. Cine ar profita cel mai mult în urma ,,împrăștierii ” informației?

8. Nu orice imagine reprezintă adevărul. Alăturarea unei imagini sugestive la un articol despre un anumit eveniment, are menirea de a impresiona cititorul, de a genera un anumit comportament, bazat în principal pe o anumită reacție emoțională. Puteți folosi pentru verificare opțiunea de căutare inversă a imaginii oferită de Google. Dacă imaginea apare frecvent pe site-uri anonime sau neserioase e bine să reevaluați impactul vizual și informatic.

9. Nu fiți niciodată siguri 100% și nu transmiteți absolut orice mai departe. Folosiți opțiunea de raportare a știrilor false.

Situate undeva între minciună, manipulare și dezinformare, ,,fake news”- știrile false sunt ciupercile otrăvite din mediul online pe care trebuie să învățăm să nu le mai culegem, să nu le ,,vindem ”mai departe altora și, mai ales, să nu le consumăm.

Pentru a vă informa asupra acestui fenomen, vă propunem următoarele titluri:

*,,Tratat de dezinformare : De la Calul Troian la Internet” de Vladimir Volkoff

*,,Și nu ne duce pe noi în ispită…”- România și ,,războaiele minții”: manipulare, propagandă și dezinformare…” de Florian Banu

*,,Fake News, Propaganda, and Plain Old Lies: How to Find Trustworthy Information in the Digital Age” de Donald A. Barclay

*,,Fake News Nation: The Long History of Lies and Misinterpretations in America” de James W. Cortada și William Aspray

*,,Fenomenul fake news în mediul digital” de Liliana Nistor

*,,Reflectare, (de)formare și fake news în spațiul mediatic și cultural” în Mediamorfoze vol.5

*,,Now Is Too Late: Survival in a Era of Instant News” de Geralt R. Baron

*,,Minciună și manipulare” de Yves-Alexandre Thalmann

*,,Tehnici de manipulare” de Bogdan Ficeac

*,,Cinci milenii de manipulare” de Bogdan Teodorescu

Acestea sunt disponibile pentru împrumut, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila. Disponibilitatea titlurilor poate fi consultată și în catalogul electronic al bibliotecii:https://toread.bjbraila.ro/.

Puteți accesa, pentru mai multe informații, și următoarele link-uri, ce au făcut parte din sursele folosite pentru realizarea acestui conținut:

https://www.antifake.ro/

https://euvsdisinfo.eu/

https://www.dw.com/…/cum-recunoa%C5%9Ftem-%C5%9Ftirile…/ https://www.teachtoday.de/

Leonard Neculae, redactor

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Leave a Reply