RSS
 

In Memoriam Mihail Jora, compozitor și dirijor

11 May

”… muzica, cea mai nobilă și mai luminoasă artă, care înlătură, zâmbind, orice atingere necurată.” (Mihail Jora)

Pe 10 mai se împlinesc 50 de ani de la moartea compozitorului și dirijorului Mihail Jora (14 august, 1891, Roman – 10 mai, 1971, București). Muzica pe care Mihail Jora și-a însușit-o treptat, până să devină nu doar o îndeletnicire profesională, ci sensul profund al existenței sale, s-a ivit de timpuriu în viața lui, filonul preocupărilor în artă coborând în el pe linie maternă. În sufletul tânărului Mihail Jora s-a dat o luptă grea, fiind împărțit între două porniri, una mai puternică decât cealaltă, după cum mărturisea: ”(…) cugetul vrând să devină pe veci muzician, însă cu actele pregătite să urmeze studii juridice, după cum glăsuia dorința tatălui meu”.

Dând dovadă de o persuasiune remarcabilă și apelând la argumente imbatabile, a reușit să obțină încuviințarea părinților de a studia muzica. Iar dorința de a se consacra în totalitate muzicii a devenit de neclintit datorită întâlnirii cu George Enescu, de care avea să-l lege apoi o trainică prietenie.Numele lui este asociat, în primul rând, cu crearea baletului românesc, reușind să-i confere acestuia acea originalitate care i-a permis să treacă pragul universalității (”La Piață, op. 10, ”Demoazela Măriuța, op. 19”, ”Curtea veche, op. 35”, ”Întoarcerea din adâncuri, op. 39”, ”Când strugurii se coc, op. 35” – sunt doar câteva dintre creațiile sale de referință). Mihai Jora este considerat creatorului liedului românesc (a scris peste 50 de lieduri pe versuri de Mariana Dumitrescu), reușind să obțină o unitate perfectă între muzică și text, făcând apel la stiluri de proveniență folclorică.

A scris muzică vocal-simfonică, impunându-se printr-un stil rafinat și prin teme concepute în spirit folcloric (suita ”Priveliști moldovenești, op 5”, ”Poveste indică, op. 4”, ”Simfonia în do major, op. 17”, ”Suită pentru orchestră în re minor, op. Op. 2 – câteva lucrări grăitoare în acest sens), a scris muzică de cameră (”Suită mică pentru vioară și pian, op. 3”, ”Sonata pentru piata, op. 21, ”Trei ”caiete de pian pentru copii talentați”, Poze și Pozne, op. 25, ”Sonata pentru violă și pian, op. 32” – câteva dintre creațiile din repertoriul românesc de gen), dar a scris și muzică de cor, precum și numeroase studii, articole, cronici muzicale, eseuri și recenzii.

Opera lui Mihail Jora, care stă sub semnul talentului său incontestabil, reprezintă o contribuţie excepțională la dezvoltarea patrimoniului artistic naţional.

Vă așteptăm la Mediatecă să-l (re)descoperiți!

Steluța Buzdugan, bibliotecar

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Leave a Reply