RSS
 

Mihail Sadoveanu – Ceahlăul Literaturii Române

05 Nov

În perioada 5-26 noiembrie 2020 Secția Împrumut pentru adulți a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila, organizează expoziția documentară intitulată „Mihail Sadoveanu – Ceahlăul Literaturii Române”, pentru a celebra împlinirea a 140 de ani de la nașterea marelui scriitor.

Mihail Sadoveanu, născut la Pașcani, Judetul Iași, la data de 5 noiembrie 1880, a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este unul dintre cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani.

Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și de aventuri, deși autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească din Moldova, despre natura României și a scris, de asemenea, reportaje și pagini memorialistice. Sadoveanu a fost unul din primii colaboratori ai revistei tradiționaliste “Sămănătorul”, înainte de a deveni un scriitor realist și adept al curentului poporanist reprezentat de revista literară “Viața Românească”. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum “Creanga de aur” sau “Divanul persian”). În această etapă, acțiunea operelor sale are loc în general în regiunea istorică a Moldovei, cu teme preluate din istoria medievală și modernă timpurie a României, în romane precum “Neamul Șoimăreștilor”, “Frații Jderi” și “Zodia Cancerului”.

Prin intermediul operelor precum “Venea o moară pe Siret…”, “Baltagul” și alte scrieri, Sadoveanu acoperă o mai mare perioadă de timp, ajungând până în istoria contemporană, în care abordează și alte stiluri precum romanul psihologic și naturalismul. Ultima etapă corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.

A fost unul dintre colaboratorii marcanți ai lui Spiru Haret, ca reformator al bibliotecilor sătești, iar ca fondator al Societății Scriitorilor Români, a fost unul din legislatorii breslei. Ca om politic, a fost adept al naționalismului și umanismului, Sadoveanu oscilând în perioada interbelică între forțele politice de dreapta și stânga. A făcut parte mai întâi din Partidul Poporului, Partidul Național Liberal-Brătianu și Partidul Agrar al lui Constantin Argetoianu, ocupând funcția de Președinte al Senatului.

Cariera politică a fost destul de controversată, fiind președintele comisiei ce a refuzat ca sculpturile lui Constantin Brâncuși să-i rămână statului român. A fost președintele Uniunii Scriitorilor din România și, începând cu anul 1921, membru al Academiei Române. A primit Premiul “Lenin” pentru Pace în 1961. În anul 1928 devine Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România.

Mihail Sadoveanu s-a stins din viață pe data de 19 octombrie 1961, în localitatea Vânători-Neamț și este înmormântat la cimitirul Bellu, din București.

Expoziția este realizată de Silvia Iacob, bibliotecar.

Laura Caplea

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Leave a Reply