Sărbătorile de iarna la români încep odată cu prinderea Postului Crăciunului (15 noiembrie) şi ţin până la Sfântul Ioan (7 ian). Este o îmbinare de tradiţii, obiceiuri şi datini – unele venite din perioada precreştină – cu sărbători religioase creştine. Aceste sărbători dau un farmec aparte anotimpului friguros, impregnându-l cu bucurie, veselie, dar şi cu mister şi trăiri spirituale.
Este o perioada bogată în obiceiuri, diferite de la o zonă la alta, având în centru marile sărbători creștine prăznuite în această perioadă. Reperele mai importante sunt: Postul Crăciunului, Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza și Sfântul Ioan. În funcție de acestea, grupele de tradiții și obiceiuri diferă.
În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi-şi udă gura cu apă.
Cu o săptămână înainte de Crăciun, în zona Codru din Maramureș încep pregătirile pentru colindat, culminând în cele două zile anterioare sărbătorii, când se pregătesc mâncărurile şi se împodobesc interioarele locuinţelor: masa cu faţa brodată, fete de perne ornamentate, pe pereţi se pun şterguri şi blide ornamentate, crengi de brad, baniţă, busuioc, brebenoc.
Un exemplu de sărbatoare păgână este Ignatul, tăierea porcului. Deși numele ei vine de la sfântul Mucenic Ignatie Teoforul, originile ei sunt mult mai vechi. Legenda spune că Ignat a fost un simplu om necăjit care, voind să iși taie porcul, a scăpat securea în capul tatălui sau, omorându-l pe loc. Apoi, căindu-se toata viața, a primit iertare de la Dumnezeu și sfântul Petre, care aveau obiceiul să meargă pe pământ, întocmai ca în vechile povești românești. În Moldova, se spune că sacrificiul pentru porc trebuie făcut numai de persoane cărora nu le este mila, pentru că astfel „carnea va fierbe bine”.
Acestea dar și alte informații referitoare la tradițiile românești se pot regăsi în cărți precum Sărbătorile la români de Tudor Pamfile sau Sărbători religioase, datini şi credinţe populare de Ioan Țoca. Acestea, împreună cu alte titluri referitoare la legende, colinde, dar si realizarea unor decorațiuni specifice sărbătorilor de iarnă, fac obiectul unei expoziții, deschise în holul Secției Împrumut pentru Adulți, intitulată “Sărbătorile de iarnă la români”. Expoziția reunește de asemenea decorațiuni handmade realizate în cadrul atelierelor clubului BiblioFunArt.
Silvia Iacob,
bibliotecar