RSS
 

ȘTIAȚI CĂ…

17 Jan

Mihai Eminescu, deși este cunoscut tuturor ca fiind un geniu neînțeles, un om sensibil, a fost în copilărie un puşti cam năbădăios?

Mihai era al 7 lea copil din cei 11 născuți de părinții lor – Gheorghe și Raluca Eminovici. Părinții aveau o gospodărie mare unde copiii făceau tot felul de pozne. Lui Eminescu îi plăcea în copilărie să meargă în pădure sau la lacul din codru, unde se scălda cu alti copii din sat, prindea raci, șopârle, șerpi și broaște, pe care le aducea acasă ca să-i sperie pe părinți.

Eminescu era un puşti jucăuş care devenise în scurt timp spaima satului. Călărea animalele, speria puii, chinuia gâștele şi făcea o gălăgie de nedescris. Trăgea cu praştia în tot ce mişca. Nu i-a plăcut şcoala, cel puţin la început. Prefera să umble prin păduri, prin satele apropiate, şi-i plăcea să stea la stână cu ciobanii. Eminescu fugea des de acasă deoarece tatăl său era foarte autoritar si îl certa mai mereu. Câteodată, când lipsea mai mult, era prins cu potera călare şi era dus cu forţa la şcoală.

Toate aventurile copilăriei vor apare mai târziu descrise atât de frumos în poeziile sale. De altfel, mereu Eminescu va plânge după această viaţă liberă de la ţară, unde dorea să se retragă, cândva, într-o căsuţă. Nu a mai apucat, murind de foarte tânăr, la vârsta de 39 ani.

Laura Caplea

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Leave a Reply