RSS
 

Posts Tagged ‘biblioteci comunale’

Vesti bune de la Însuratei

01 Jun

Însuratei este unul din cele trei orase ale judetului Braila (în afara de municipiu) care merita o biblioteca pe masura. Bibliotecara, Fanica Popa, îsi doreste foarte multe pentru biblioteca ei însa spatiul a fost întotdeauna o mare problema.

Stia ca trebuie ceva schimbat, însa ca sa propuna ceva concret primariei, ar fi trebuit sa stie foarte bine cum sa arate un spatiu de biblioteca adecvat zilelor noastre. Sansa a aparut în urma participarii la cursul pilot sustinut de ANBPR Dezvoltarea serviciilor de biblioteca. Acolo a înteles cum se organizeaza un spatiu util  în egala masura publicului, dar si bibliotecarului care îl deserveste.

Înarmata cu informatii, bibliotecara noastra a ajuns acasa si i-a prezentat primarului niste propuneri concrete. Stim foarte bine ca atunci când doresti sa ti se rezolve niste probleme, trebuie sa ai pregatite si niste solutii în acest sens.

Sa urmarim cum Fanica Popa ne povesteste derularea evenimentelor:

Printre alte cursuri sustinute la Biblioteca Judeteana care m-au facut sa înteleg cât de importanta este aceasta institutie minunata ,,biblioteca”, se numara si cursul de ,,servicii noi de biblioteca”, curs la care am participat cu mare drag. Din prima clipa mi-am dat seama ca aceste ,,servicii noi” îmi sunt benefice pentru biblioteca unde lucrez.

În cele trei zile am învatat ca trebuie sa ne învingem teama, sa depasim obstacolele pentru îmbunatati serviciile bibliotecii. A fost un curs mai mult practic din punctul meu de vedere si foarte reusit.

Noi avem nevoie de practica, avem nevoie sa comunicam, sa creem. Ma gândeam ca ar fi frumos sa se tina urmatoarele cursuri si în judet, de exemplu la mine. Asa ne-am cunoaste mai bine, am învata unii de la altii. De aceea la întoarcere, primul gând a fost sa merg la domnul primar sa-i împartasesc ideile mele de la curs.

Singurul obstacol era mereu spatiul în biblioteca, neîncapator pentru utilizatori. Dupa care am invitat comisia de cultura pentru a le reprezenta activitatea si problemele cu care ma confruntam.

Cu sprijinul domnului primar si al consilierilor locali s-a gasit solutia de reabilitare a bibliotecii printr-un proiect MDRT care s-a trimis spre aprobare. Asteptam cu nerabdare sa le oferim utilizatorilor nostri o biblioteca moderna.

Rezolvarile nu vin întotdeauna atât de repede pe cât ne-am dori, însa, în cazul de fata, se pare ca ne apropiem de un final fericit pentru biblioteca din Însuratei.

Nu negam meritele primarului din localitate, ba chiar le apreciem, însa, fara consecventa si implicarea bibliotecarei, probabil ca totul ar fi durat mult mai mult pâna la atingerea unui deznodamânt bun. Nu ne ramâne decât sa asteptam ca proiectul înaintat de primarie sa aiba succes si sa inauguram o biblioteca noua.

Le dorim succes în implinirea unui vis frumos pentru întreaga comunitate din Însuratei: o biblioteca moderna, functionala si, mai ales, primitoare!

 

Obiceiul Caloianului la Romanu

01 Jun

Caloianul este un obicei popular practicat în trecut pentru aducerea ploii în vreme de seceta sau în zilele de dupa Paste.

Papusa de lut

Obiceiul Caloianului este caracteristic îndeosebi Munteniei de rasarit (Braila, Buzau, Calarasi, Ialomita) si are loc în martea sau în miercurea a treia de dupa Paste ori si mai târziu. Înca din zori, fetele de la 5-6 ani în sus se aduna la un loc si se împart, dupa vârsta, în doua sau mai multe cete. Fiecare ceata îsi alege o conducatoare. Apoi fetele fac o papusa de lut, un om mic, pe care îl împodobesc cu panglici, cârpe colorate si flori, iar pe cap îi pun drept caciula o coaja de ou rosu. Fetele pun Caloianul într-un sicriu mic, bine încleiat – ca sa pluteasca pe apa – sau pe o scândura, îl înconjoara cu coji de oua rosii, pastrate de la Paste, precum si cu fel de fel de flori, printre care predomina busuiocul, apoi îl îngroapa pe câmp, printre semanaturi, prin bozii sau maracini, pe malul vreunei ape ori într-alt loc ascuns. Înainte de înmormântare, una dintre fete se face preot, alta dascal, a treia duce steagul, adica o trestie cu o batista alba în vârf, înaintea popii, si iarasi una sau doua fete duc sicriul ori scândura cu Caloianul. În urma cortegiului vin fetele celelalte, cu lumânari aprinse, bocind.

Pomana Caloianului

Dupa înmormântare, Caloianului i se face pomana, timp în care e bocit din nou:

Iene, Caloiene! Tinerel te-am îngropat,

De pomana ca ti-am dat,

Apa multa si vin mult

Sa dea Domnul ca un sfânt

Apa multa sa ne ude,

Sa ne faca poame multe!

A treia zi dupa ce l-au înmormântat, adica în a treia joi sau vineri de dupa Paste sau în ziua de Paparude, fetele se aduna iarasi, se duc la locul unde a fost înhumat, îl dezgroapa, bocindu-l iarasi. Apoi îl aduc în sat si îl arunca într-o fântâna sau se duc si-i dau drumul sicriului pe un râu sau pe un lac, urând ca anul sa fie ploios si plin de belsug. Apoi se aduna toate fetele la o casa si acolo coc o placinta mare, numita ghizmana, ori mai multe placinte si alte bucate. Flacaii aduc vin si lautari, se aseaza toti la o masa, manânca si beau din pomana Caloianului. Pe vremuri, în unele sate se faceau doua papusi de lut, numite Tatal Soarelui si Maicuta Ploii.

Sursa: http://www.dacii.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=757

La Romanu s-a reînviat traditia CALOIANULUI , cu un grup de elevi  de la scoala din localitate. Bibliotecarul a organizat actiunea postând un o invitatie pentru doritori ca în data de 11 mai, la ora 15 (dupa ore, pentru ca a fost o saptamâna planificata pentru teze) o sa fie facut un caloian si la trei zile dupa îngropare o sa fie pomenirea (pomana) si dezgroparea. Copii  au fost anuntati sa aduca doua oua fierte si vopsite. O mâna de ajutor a dat-o si preotul din comuna, când a auzit de aceasta traditie populara care nu s-a facut de ani buni în comuna. Preotul a facut micul cosciug necesar. M-am bucurat ca am fost sprijinita sa fac aceasta activitate si de prof. Alexandru Marcela. La pomana copii, pe lânga oua, au mai adus dulciuri si sucuri. Bibliotecarul a asigurat aperitivul, oua vopsite, dulciuri si sucuri  si a fost o petrecere, copiii fiind atât de încântati încât au spus „Doamna bibliotecar, mai vrem si la anul!”

Bibliotecarul din comuna Romanu a folosit informatia disponibila pe Internet pentru a reînvia o traditie din vremuri imemoriale si pentru a învata copiii care le sunt radacinile. A colaborat cu scoala si cu preotul din localitate si a iesit o actiune reusita. Practic este un exemplu de bune practici care ar trebui replicat în toate bibliotecile locale redescoperind obiceiurile locale.

Astept vremea în care în bibliotecile rurale vom avea mici ateliere de olarit sau de tors lâna. Mi-ar placea sa vad servete cusute sau coliere de margele realizate de tinerele fete. Dar câte nu se pot face, daca ne amintim de unde venim si cine suntem… Si unde în alta parte decât la biblioteca?

 
 

Pregatiri de Paste

02 May

Sarbatoarea fara seaman a Învierii nu a trecut de atât de mult timp încât sa nu reamintim cu bucurie despre ea.  Si atunci trebuie sa povestim si de copiii de la Scoala Generala  din orasul Însuratei care, din dragoste pentru traditiile noastre românesti, au hotarât sa pregateasca împreuna cele trebuitoare unui astfel de eveniment, chiar la Biblioteca publica din localitate.

Îndrumatorii, doamna bibliotecar Fanica Popa si domnul institutor Marius Bolocan, împreuna cu grupul de copii inimosi, au alcatuit un mic atelier de pictat oua. De mentionat ca totul a fost mai instructiv si datorita prezentarilor vizionate de copii cu ajutorul dotarii primite de Biblioteca prin programul Biblionet.

Felicitam bibliotecarul pentru initiativa si asteptam si alte noutati de la Biblioteca oraseneasca din Însuratei.

Dar cel mai bine ar fi sa lasam imaginile sa vorbeasca…

 

Rîmnicelu: semne de carte cu… “morala”

17 Mar

Mai am câteva ore si, în curând, voi zbura peste ocean. Sper sa am timp sa va povestesc pe larg ceea ce am vazut acolo si cum este lumea bibliotecilor din America vazuta cu ochii unui bibliotecar român.

Acum, as vrea sa nu plec pâna nu va arat cum înca una din bibliotecarele din judetul Braila încearca sa aduca servicii noi în propria comunitate. Este vorba de Lucica Frîncu din Rîmnicelu.

Aceasta localitate am retinut-o, în primul rând, pentru sediul nou, frumos dotat si spatios pus la dispozitie de primaria localitatii. Bibliotecara, din acest motiv, dar si pentru ca este din prima serie în Biblionet, are în permanenta persoane interesate de accesarea Internetului si se plânge doar de faptul ca nu are timp pentru toti atât cât si-ar dori sau ar merita.

Se pare ca dorinta de a face putin mai mult nu a ocolit-o si pe ea si uite asa, colaborând cu Gradinita din localitate si cu tânara educatoare de acolo, Nicoleta Basno, au trecut la confectionarea de… semne de carte. Ce ne povesteste chiar Lucica:

Am decupat niste forme de animale (semne de carte) si copiii le-au colorat, apoi cu un perforator am gaurit semnele de carte primite de la Biblioteca Judeteana (n.a.: cele care promovau programul Biblionet) si copiii au decorat cu ata colorata. În tot acest timp am folosit si videoproiectorul si le-am pus niste cântece si desene animate. Copiii au fost foarte încântati. Ca sa înteleaga mai bine pentru ce sunt utile aceste semne am facut o mica demonstratie cu câteva carti de povesti din biblioteca.

Care o fi “morala” acestei povestiri, fiindca nimic nu este întâmplator, totul are un rost pe lumea aceasta. Începutul diversificarii serviciilor de biblioteca nu este fulminant, nu se întâmpla deodata actiuni de amploare, bibliotecarul trebuie si sa prinda curaj, sa se “antreneze”, mai ales daca nu a mai realizat alte actiuni în afara serviciilor traditionale de împrumut de carte.

Data viitoare va fi mai inventiv si poate va dori sa faca un mic club pentru vârstnici, poate va avea întâlniri cu tinere mamici si vor vorbi despre copii si problemele care le intereseaza sau poate va aduna fermieri si va chema pe reprezentantul APIA sa le vorbeasca despre subventiile online. Ce zici, Lucica? Ce ziceti, colegele si colegii mei din judet?

Eu va doresc sa începeti usor, dar cu bucurie si dorinta de a face, si sa mergeti mai departe, cât mai departe. Va asteapta un drum lung, dar presarat de multumiri si recunostinta din partea celor pentru care truditi. Aduceti cât mai multa si mai variata lume în biblioteca, tineti-o în permanenta plina si, mai ales, faceti ceea ce v-ar încânta si pe voi. Atunci munca se va transforma în placere si veti descoperi ca mersul la serviciu nu este numai obligatie, ci poate sa devina bucurie! Si mai stiu ca va veni vremea când nu veti mai dori sa vorbeasca altcineva despre voi si faptele voastre, ci veti dori sa va mândriti singuri cu ceea ce faceti 😉 !

Corina Ciuraru

Coordonator Biblionet pentru judetul Braila

Fotografii: Lucica Frîncu si Nicoleta Basno


 

 
3 Comments

Posted in Biblionet

 

La Romanu martisoarele se fac la biblioteca

19 Feb

În biblioteci veti gasi cel mai divers amestec de persoane: oameni complet nemotivati, apatici, chiar frustrati si, alaturi de ei, oameni care fac lucruri extraordinare, care au sufletul plin de bucurie, pentru ca, la rândul lor, ofera atât de multa bucurie.

Nu cred ca este un loc mai contrastant, din acest punct de vedere, decât o biblioteca. Ceea ce pentru unii este un mister, pentru altii a devenit un fel de viata: sa daruiesti este cheia fericirii. Când daruiesti primesti înzecit, când nu dai nimic, ramâi nefericit si sterp ca un desert.

Nu este bucurie mai mare decât atunci când primesti înapoi putin din sufletul pe care îl pui în ceea ce faci. De aceea, în continuare, va voi povesti despre gesturi mici, dar care îti lumineaza viata.

Zilele trecute am vazut pe Internet câteva sugestii de mici obiecte realizate manual, care ar putea cu succes sa fie daruite ca un martisor original. Fiind vorba de filmulete foarte explicite despre cum se procedeaza ca sa creezi diverse semne de carte (ce poate fi mai placut seara decât sa-ti închizi cartea de pe noptiera cu un semn de carte daruit cu dragoste?), am decis sa le trimit si colegilor mei din bibliotecile comunale din judet  informatia.

Timp ar mai fi, de aceea, pentru cele/cei interesati, postez legatura care va îndruma cum sa faceti, din cele avute prin casa, o frumusete de semne de carte, care, în alb si rosu, pot deveni un martisor unic:  http://www.ehow.com/videos-on_5227_make-unique-bookmarks.html

Dar sa revin…  Ma gândeam în sinea mea: oare cum sunt primite sugestiile mele, când mai toti au devenit preocupati de supravietuirea într-o perioada destul de grea, când viata s-a complicat peste masura, iar problemele devin din ce în ce mai multe. Mai avem timp de lucruri marunte, mai avem rabdare si pentru altii?

Si uite ca primesc raspunsul la întrebarea mea de la Romanu, unde se pare ca bibliotecara stie cum sa-si faca munca placuta si interesanta mereu. A adunat o grupa de fete cu care si-a propus sa faca martisoare, pentru ca un martisor, daca este realizat chiar de cel care l-a daruit, este de doua ori mai valoros.

Cu o curiozitate nedisimulata abia am asteptat sa vad fotografiile în care copiii se simt parca la ei acasa în biblioteca. Unii sunt strânsi în jurul unei mese si mesteresc martisoare, iar altii sunt preocupati de imaginile de pe monitoarele calculatoarelor primite prin programul Biblionet. Îmi place ca li s-a lasat libertatea de a alege ce îsi doresc sa faca în acest spatiu primitor.

Fetele sunt sfatuite cum sa foloseasca crosetele de o mamica voluntar. Mihaela Coman se pare ca si-a însusit perfect partea de implicare a comunitatii în actiunile sale.

Privesc imaginile si ma bucur alaturi de copii de roadele muncii lor. O mica expozitie plina de flori din margele, din lâna si alte materiale textile pe care toti am putea sa le gasim fara prea mare efort prin casa si chipurile lor zâmbitoare ma fac si pe mine fericita.

De aceea, de 1 Martie, eu voi vrea sa port un martisor realizat de copii de la Romanu chiar în biblioteca atât de frumos organizata de Mihaela Coman. Si o sfatuiesc pe bibliotecara sa daruiasca si doamnelor si domnisoarelor din Primaria Romanu din aceste mici bijuterii, astfel încât sa stie toata comunitatea ca la biblioteca copii învata, se distreaza si se informeaza cu folos.

Un filmulet despre cum au învatat copiii din Romanu sa faca martisoare:

Corina Ciuraru

Coordonator Biblionet pentru judetul Braila

 

Romanu – o bibliotecara cu initiativa

04 Jan

La Romanu,  Mihaela Coman este o bibliotecara cu mare dragoste fata de traditiile si obiceiurile locale. Este o colectionara pasionata de costume populare, stergare sau diverse unelte din gospodariile taranesti, obiecte pe care le expune ori de câte ori are ocazia sau beneficiaza de spatiu adecvat.

Pe lânga aceasta pasiune, Mihaela Coman a mai învatat multe în aceasta perioada de deschidere si de schimbare oferita de BIBLIONET, a comunicat cu colegii ei din judet si din tara, a înteles ca trebuie sa se implice mai mult ca sa-i fie mai bine mai târziu si ca sa aiba locul pe care îl merita ca bibliotecar, acolo, în viata comunei Romanu.

De data aceasta atasamentul ei pentru valorile localitatii natale s-a manifestat printr-o colaborare deosebita între Biblioteca si Scoala. Împreuna cu profesoara de matematica Marcela Alexandru a pus bazele unui ansamblu de dansuri populare.

În luna decembrie au invitat toti consilierii locali, precum si pe angajatii Primariei sa constate ca ideea nu a fost în zadar si ca aceasta initiativa merita niste bani investiti, fiind o activitate care va contribui la îmbunatatirea imaginei comunei, iar, în final, copiii au convins ca merita sa fie sprijiniti.

Bibliotecara noastra a fost tot timpul prezenta alaturi de grupul de copii din clasele I-VIII si de profesoara lor, si a cerut în scris primariei sustinere financiara. A urmat o sedinta de Consiliu Local, ansamblul a fost botezat dupa numele comunei, adica Romanita si a primit bani pentru costumele populare fara de care nu se putea merge mai departe.

Dupa o luna de repetitii intense în conditii destul de grele (Caminul Cultural nu era încalzit), cei 16 mici artisti erau pregatiti pentru primul lor turneu chiar la Braila unde ansamblul Romanita a colindat si a dansat la o unitate de marina fluviala spre mare bucurie a spectatorilor. Este numai începutul, pentru ca ei au planuri mari, pe care cu munca si ambitie le vor realiza.

La colindat cu Ansamblul Romanita

De fiecare data când întâlnesc astfel de povesti si aflu ca entuziasmul nu este doar o poveste frumoasa, ci se gaseste chiar si în locuri unde viata nu este mereu usoara si nimic nu se obtine fara greutate, ma bucur enorm. Ma bucur si atunci când vad bibliotecari, care cu salarii mici si greutati, reusesc sa gaseasca timp si suflet pentru activitati suplimentare si ca interesul pentru traditiile si obiceiurile locale nu a pierit.

O alta concluzie care se poate desprinde este ca înainte de a cere ceva, trebuie sa oferim. Nu putem cere Primariei fara sa venim, în schimb, cu initiative sau solutii. Dupa ce vom convinge ca stim sa facem treaba, va veni si sprijinul mult mai usor.

Si alta concluzie este ca bibliotecarul are nevoie de parteneriate, ca activitatea lui poate deveni mult mai eficienta si mai valoroasa atunci când lucreaza împreuna cu alte institutii, organizatii sau personalitati din localitate.

Daca vom întelege si mai ales vom aplica toate acestea, profesia si viata noastra vor fi mult mai pline de bucurii, iar neajunsurile financiare nu vor mai parea atât de dure si de nemiloase, satisfactiile facând mai usor de trecut greutatile.

Corina Ciuraru

Coordonator BIBLIONET pentru judetul Braila

 

Lectia americana

15 Dec

In luna august a acestui an, la Sinaia, a avut loc prima intalnire a grupului care avea ca sarcina sa colecteze diverse informatii din teritoriu, sa le analizeze si sa realizeze un material care sa poata sa ofere solutii pentru bibliotecile publice atinse de criza economica. Acest grup s-a ivit din necesitatea de actiona impotriva efectelor negative ale crizei economice. Grupul, care a fost denumit Economic Task Force (ETF), este  format din bibliotecari si sprijinit de specialistii de la IREX.


Prima intalnire s-a concretizat prin identificarea problemelor cu care s-au confruntat bibliotecile publice in anul 2010 si le-am grupat pe cateva categorii, cum ar fi:

  • Reduceri de buget
  • Probleme legate de personal
  • Comunicare defectuoasa intre diverse structuri care includ sau implica bibliotecile
  • Neimplicarea comunitatii

Toate tipurile de probleme au fost sustinute de exemple concrete din toata tara si am incercat cu informatiile si experienta pe care o detineam la acel moment sa gasim si posibilitati de corectare a lor.  Rezultatul acestei intalniri a fost un document care concretiza munca noastra, precum si programarea unei intalniri viitoare in care planul nostru va beneficia de o alta viziune oferita de persoane specializate in abordarea situatiilor de criza.
Faptul ca viitorii nostri consultanti proveneau din Statele Unite pe mine personal nu m-a incantat peste masura, pentru ca am presupus ca experienta americana nu poate fi suprapusa peste cea romaneasca, ca premisele sunt foarte diferite, deci solutiile nu isi vor gasi o aplicare realista. Veti vedea din cele ce vor urma daca banuielile mele au fost corecte sau nu.

Programul stabilit impreuna cu reprezentantii de la IREX era astfel gandit incat, dupa vreo trei zile de lucru, rezultatele muncii noastre sa le putem impartasi cu cat mai multi colegi la cel mai mare eveniment al comunitatii bibliotecarilor publici din Romania, Conferinta anuala a ANBPR.

In prima zi am facut cunostinta cu invitatii care ne vor asigura suport pentru zilele ce vor urma. Este vorba de Sue Hall din partea Library Strategies si Peter Pearson din partea fundatiei The Friends of Saint Paul Public Library (http://www.thefriends.org/librarystrategies.html). Mesajul lor a fost foarte clar si simplu: au trecut prin problemele prin care trecem noi acum si inca se mai confrunta cu ele. Insa, ei au reusit sa le surmonteze avand alaturi comunitatea care beneficiaza de serviciile bibliotecii publice.  Cel mai important mesager in fata celor care ne finanteaza este comunitatea, care are drept de a-si alege reprezentantii prin vot, prin urmare, acestia vor tine cont de solicitarile ei.

Meaghan O'Connor, Peter Pearson si Sue Hall

Prezentarea a fost foarte logica: biblioteca daca ofera servicii cu adevarat utile comunitatii, aceasta va deveni dependenta de ele si atunci cand biblioteca va avea nevoie de sprijin va putea sa ofere sustinere. Aceasta sustinere trebuie sa fie realizata in mod organizat, prin constituirea unor structuri initial informale, dar care mai apoi se vor consolida fundatii sau diverse organizatii non-profit, care vor avea un cuvant mult mai puternic in fata autoritatilor locale, sustinand cauza bibliotecii.

Tot acest algoritm are un punct de start extrem de important: pentru ca aceste ONG-uri sa fie motivate sa lupte pentru drepturile bibliotecii, cetatenii trebuie sa simta ca biblioteca le este realmente utila si indispensabila pentru viata comunitatii.

Deci, misiunea bibliotecii trebuie focalizata pe nevoile reale ale cetatenilor, iar acestia isi vor sprijini, fara rezerve, biblioteca.

Ni s-a explicat ca, la ora actuala, aceste ONG-uri reusesc sa convinga autoritatile sa nu restranga activitatea bibliotecii, aduc bani la bugetul ei, propun proiecte  si dezvolta adevarate campanii atunci cand este nevoie.

Intrebarea cheie venita din partea lui Sue Hall si Peter Pearson a fost: In Romania bibliotecile publice pot aduna astfel de grupuri de sprijin? Poate ca am fi fost mult mai sceptici, insa ceea ce ni se propunea nu era deloc imposibil de realizat fiindca bibliotecile romanesti fac multe lucruri deosebite, insa sunt deficitare in diseminarea acestor activitati catre cetateni. Insa, in fiecare comunitate exista persoane care recunosc rolul bibliotecii, sunt alaturi de ea, ar putea sa se implice in sustinerea ei prin diverse metode, numai ca nu au fost invitati s-o faca, noi nefiind constienti cat de mult de pot ajuta. Si ca sa ne confirme aceasta concluzie, d-na Florica Pop, directorul Bibliotecii Judetene Ionita Scipione Badescu Salaj ne anunta ca la ei exista un astfel de ONG care  activeaza pe langa biblioteca numit Prietenii bibliotecii care deja este implicat in activitatea de sustinere a acestei institutii cu succese notabile.

Constantin Mituca, Meaghan O’Connor, traducator, Peter Pearson, Toni Gravey, Sue Hall

Toni Garvey, directorul Bibliotecii Publice din Phoenix (http://www.phoenixpubliclibrary.org), care ni s-a alaturat in a doua zi a intalnirii, ne-a oferit o marturie foarte utila despre problemele cu care s-au confruntat datorita crizei, cum suportul cetatenilor a fost atat de putenic incat a convins autoritatile sa renunte la inchiderea a sase filiale, care ar fi trebuit sa fie sacrificate din cauza lipsei de fonduri. Din cele relatate de d-na Garvey areiesit foarte clar ca, desi la alt nivel, probleme au fost foarte asemanatoare cu ale noastre, poate chiar mai dramatice. Au fost pusi in fata unor reduceri succesive de buget de 40% in doi ani consecutiv, cu reduceri de personal de 30%, precum si alte restrictii pe care eu nu le banuiam intr-o tara atat de puternica din punct de vedere economic. Unele dificultati au fost depasite numai cu sprijinul comunitatii, altele nu au putut sa fie surmontate, insa cert este faptul ca pierderile au fost mult diminuate datorita implicarii masive a cetatenilor.

Monica Avram prezentând metodele de constientizare a publicului

Cele prezentate ne-au convins pe toti ca, fara sustinerea comunitatii pe care o deservim, va fi foarte greu sa rezistam de aici incolo. Grupul nostru a avut sarcina ca, in aceste zile, sa identifice scopurile pe care ni le propunem, obiectivele si modul in care vom actiona, imprumutand cat mai mult din experienta colegilor nostri americani. Mai mult decat atat, prin intermediul Conferintei ANBPR sa diseminam aceste informatii pe care noi le-am acumulat in cadrul grupului, astfel incat ele sa ajunga la toti cei care isi doresc sa aiba o biblioteca cu cat mai putine probleme, constienti fiind ca acest lucru nu se realizeaza decat cu mult mai multe eforturi din partea noastra.

Prezentarea grupului ETF s-a concentrat pe urmatoarele scopuri principale:

  • Advocacy (sustinerea propriei cauze, in fata autoritatilor)
  • Constientizarea publicului
  • Raspuns la criza bugetara
  • Instruire pentru advocacy
  • Implementare, evaluare si re-ajustare

Fiecare dintre acestea a fost prezentat pe obiective, iar toata expunerea noastra a fost insotita de un document mai amplu, care, de fapt, este rezultatul final al muncii noastre din acele zile. Documentul va fi publicat pe site-rile ANBPR (www.anbpr.org.ro) si BIBLIONET(www.biblionet.ro).

Concluziile care s-au desprins au fost ca eficienta nu este in realizarea acestui plan, ci in aplicarea lui, ca nu are rost sa cautam solutii, daca deja ele exista si chiar au fost aplicate cu succes de altii si ca trebuie sa ne implicam mult mai mult decat am facut-o pana acum, pentru ca vremurile ne constrang sa o facem.

Se poate spune ca lectia americana a fost tot ceea ce v-am prezentat eu mai sus, insa, din punctul meu de vedere, lectia a fost cu totul alta. Am vazut cum cei pe care, in final, i-am putut numi prieteni, au venit in Romania fara sa stie mare lucru despre sistemul nostru de biblioteci, cum s-au informat cu mare atentie si hotarati sa inteleaga totul si cum mai apoi, cu entuziasm si tenacitate, pe care as vrea sa le vad si eu mult mai des printre noi, ne-au pus la treaba. Au fost foarte uimiti de modul in care, sub indrumarea lor, in trei zile am elaborat niste concluzii concrete, dar mai uimiti ca ei am fost noi, de rezultatele muncii noastre. Pur si simplu, daruirea lor ne-a molipsit si pe noi si am format o echipa eficienta. Exemplele lor concrete sunt foarte folositoare pentru noi, dar mai folositoare sunt energia si perseverenta de care dau dovada in atingerea scopului propus si increderea ca orice problema are propria solutie. Iar ei au venit sa ne arate solutia lor si eu cred ca este cea corecta: biblioteca si comunitatea se pot sustine reciproc, numai ca nu stiam cum.

Cred ca, in finalul relatarii mele, trebuie sa-i enumar pe cei care si-au unit eforturile in Economic Task Force, cu specificarea ca munca noastra este doar inceputul, punctul de pornire, directiile in care bibliotecile publice trebuie sa actioneze. Un rol extrem de important il joaca ANBPR, iar faptul ca membrii acestui grup sunt si membri ai asociatiei demonstreaza faptul ca suntem interesati in egala masura de soarta bibliotecilor publice, dar si de cea a asociatiei noastre profesionale.

Economic Task Force (bibliotecari, membri ANBPR):

  • Monica Avram (Tirgu-Mures)
  • Corina Ciuraru (Braila)
  • Lacramioara Cocuz (Suceava)
  • Adriana Gheorghiu (Constanta)
  • Mihail Grinea (Iasi)
  • Constantin Mituca (Gorj)
  • Ruxandra Nazare (Brasov)
  • Dragos Adrian Neagu (Braila)
  • Onuc Nemes (Sibiu)
  • Delia Pantea (Bihor)
  • Stefan Plesoianu (Constanta)
  • Florica Pop (Salaj)
  • Nicoleta Trasca (Dolj)

Reprezentanti IREX:

  • Meaghan O’Connor: coordonator IREX pentru Romania ?i Ucraina
  • Marcel Chiranov
  • Monica Grecu
  • Cristina Vaileanu
  • Luminita Petrescu
  • Elena Zanfirachi

Invitati speciali:

  • Toni Garvey: director Biblioteca Publica din Phoenix
  • Sue Hall: coordonator Library Strategies si consultant principal
  • Peter Pearson: pre?edinte al Funda?iei Prietenii Bibliotecii Publice din Saint Paul, consultant principal Library Strategies

Este foarte important de mentionat ca acest grup este deschis tuturor celor care doresc sa ni se alature sau care vor sa colaboreze sub diferite forme oferindu-ne experienta si pregatirea lor. In acest sens, grupul are o adresa proprie de e-mail (ETF_RO@yahoogroups.com) unde asteptam sa ne contactati pentru o comunicare cat mai eficienta.
Corina Ciuraru
Sef serviciu Automatizarea activitatilor. Digitizare. Tehnoredactare

Coordonator judetean Biblionet
Biblioteca Judeteana “Panait Istrati” Braila

 

Zilele Bibliotecii Judetene “Panait Istrati” – manifestari culturale pentru braileni

14 Dec

La fel ca în fiecare an, Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” a organizat o serie de  actiuni culturale incluse în cadrul traditionalei manifestari „Zilele Bibliotecii” (7-10 decembrie). Si de aceasta data, publicul brailean a fost prezent în numar mare, interesul pentru actul cultural fiind mai mult decît evident.

Ziua I (7 decembrie).

Zi profesionala, dedicata instruirii bibliotecarilor comunali si dialogului pe marginea proiectelor derulate de Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” si de Asociatia Nationala a Bibliotecarilor Publici din România. Corina Ciuraru, sef serviciu Automatizari în cadrul Bibliotecii publice brailene si proaspat trainer al ANBPR, a prezentat auditoriului Activitatea asociatiei pe anul 2010 si proiectele pe care organizatia urmeaza sa le deruleze pe parcursul anului urmator.

Dragos Neagu, directorul Bibliotecii Judetene "Panait Istrati" Braila

O surpriza placuta a fost si  prezentarea de catre directorul Dragos Adrian Neagu a proiectului de extindere a Bibliotecii din Piata Poligon nr. 4. Noua cladire, ce va fi ridicata începând cu anul 2011, va dispune de toate componentele proprii unei biblioteci moderne, capabila sa usureze munca bibliotecarului si sa satisfaca integral nevoia tot mai diversa de informare a utilizatorului.

Ziua a II-a (8 decembrie).

Deschiderea Centrului regional Biblionet (gazduit de Sectia pentru Copii si Tineret a Bibliotecii Judetene) a fost evenimentul central al zilei de miercuri, Biblioteca publica având invitati importanti la acest eveniment: directorii programului Biblionet din România, Scott Andersen si Paul – Andre Baran.

De la stânga la dreapta: Nicu Filote - secretar al judetului Braila, Scott Andersen - director adjunct IREX, Paul-Andre Baran - director IREX si Dragos Neagu - director Biblioteca Judeteana Braila

Ambii au subliniat importanta programului ca strategie de atragere a unui numar cât mai mare de utilizatori la Biblioteca. Centrul Regional Biblionet de la Braila acopera judetele Braila, Galati, Vrancea, Buzau si Tulcea.  De la ora 13.00, la sediul central al Bibliotecii Judetene, a avut loc inaugurarea noului Centru de Internet pentru Public, iar de la ora 13.30 s-a  desfasurat Concursul on-line Conquiztador, cu o participare considerabila a elevilor din liceele municipiului Braila, Maxineni si Însuratei.

Ziua a III-a (9 decembrie).

Joi, 9 decembrie, a fost ziua dedicata integral cartii si Editurii Proilavia a Bibliotecii Judetene „Panait Istrati”, care a împlinit un an de activitate. Începând cu ora 17.00, în sala de festivitati, au fost lansate cele mai recente volume aparute la Editura Proilavia: „Indexul de subiect al Analelor Academiei Române”, autor Ion Volcu, „Braila – Studiu Monografic”, autor Ioan Munteanu si „Dictionarul scriitorilor braileni”, lucrare colectiva a bibliotecarilor din Biblioteca publica braileana.

Cartile au fost prezentate de Viorel Mortu , Ioan S. Cârâc si Vasile Ioan Zbarcea. Lansarea  volumelor a fost onorata de invitati special,  membri ai Uniunii Scriitorilor din Plevna – Bulgaria.

Ziua a IV-a (10 decembrie).

„Zilele Bibliotecii Judetene Panait Istrati” s-au încheiat cu un dialog poetic international Bulgaria – România,  cu participarea scriitorilor din filiala Braila – Galati a Uniunii Scriitorilor din România. Seara literara a continuat, de la ora 17.00, cu o întâlnire a cititorilor cu scriitorii ieseni Valeriu Stancu, Aurel Stefanachi si Catalin Bordeianu. Primul a adus în atentia iubitorilor de literatura  volumele „Târgul de nopti” – poezie si „Suflete cu iesire la mare”- roman, iar Aurel Stefanachi a lansat „Dimitrie Cantemir – opere” (editie anastatica) si „Enciclopedia  României, vol. I –VI” (editie anastatica).

Catalin Bordeianu, brailean la origine (lucru pe care a tinut sa-l sublinieze), a prezentat cititorilor ultimele sale trei volume: „Managementul crizelor militaro-politice”, „Carte veche în colectiile Bibliotecii Judetene Gheorghe Asachi Iasi, sec. XV, XVI, XVII” si „Cumintenia iubirii” – antologie de poezie.

Dan Bistricean

Bibliotecar

 

Zilele Bibliotecii – Pasi mici, dar siguri (7 decembrie 2010)

10 Dec

Aceasta perioada festiva din an, consacrata sarbatoririi Bibliotecii Judetene „Panait Istrati” Braila a debutat cu o întâlnire a bibliotecarilor din bibliotecile publice din judet. Aceste instruiri sunt periodice si au ca principal scop informarea bibliotecarilor din judet, prezentarea de noutati, gasirea de solutii pentru unele din probleme cu care se confrunta.

Violeta Eftimie, în calitate de metodist, a pregatit o serie de sfaturi pentru bibliotecari. Se stie ca e din ce în ce mai greu pentru biblioteci sa aiba o activitate fara amenintari. Ma refer la amenintarile care vin din parte celor care calca tot mai rar pragul acestor institutii, din partea autoritatilor locale care sacrifica din ce în ce mai des acest serviciu catre comunitate, din partea crizei economice care apasa greu pe umerii bibliotecarului si multe altele.

Violeta Eftime (metodist) si Dragos Neagu (director)

Violeta Eftimie a oferit si solutii, care, cu putina bunavointa, stau la îndemâna fiecarui bibliotecar: el trebuie sa paraseasca mai des spatiul în care îsi desfasoara activitatea cu preponderenta si sa fie mai vizibil si util pentru comunitatea pe care o deserveste. El trebuie sa colaboreze cu toate celelalte institutii pilon dintr-o comunitate rurala, sa realizeze parteneriate care sa îl faca puternic si sa devina o voce convingatoare daca alaturi de el va reusi sa atraga persoane influente din localitate. În final, ea a solicitat chiar un plan pe care fiecare bibliotecar sa-l propuna în care sa arate cum poate atrage de partea lui sustinatori din comunitate cu care sa poata realiza o serie de proiecte viitoare.

Interventia mea a fost legata de BIBLIONET. La început am intrat în acest proiect fara sa fiu convinsa, pentru ca nici nu aveam cum, totul era la început si nimic avea cum sa ma faca sa stiu ce va urma. Mai ales ca fac parte din persoanele care se bazeaza pe fapte, nu vorbe. Însa acum, dupa doi ani de derulare a proiectului, simtind cum bibliotecile integrate deja cresc si devin mai puternice, am tot mai multa energie ca sa vorbesc despre BIBLIONET cu mare încredere. Acum cred ca pot sa explic despre ce se poate face concret legat de problemele bibliotecilor si bibliotecarilor din mediul rural. Însa iesirea din impas nu se face decât cu efortul fiecaruia dintre noi, nu va veni de la sine. Nu promit ceva imaginar, ci vorbesc despre lucruri reale, care se întâmpla deja în biblioteci. Mai mult decât atât, nici macar nu mai vorbesc, ci le las pe bibliotecarele din BIBLIONET sa povesteasca despre experienta acumulata. Pentru fiecare este greu sa-si dea seama din interior ce pasi grozavi a facut, dar pentru mine, care le urmaresc evolutia, îmi dau seama cât de mult s-au schimbat în bine în cei doi ani care au trecut.

Simt ca au încredere mai mare în ele, se simt mai pregatite, au devenit mai utile si desi muncesc mai mult sau se simt înca destul de vulnerabile în fata avalansei tehnologice care a venit peste ele, stiu ca au învins. Este mult mai greu pentru ele, pentru ca mediul rural este un mediu dur, colturos, greu de abordat, însa satisfactiile sunt mult mai mari când reusesti sa aduci putina lumina, recunostinta primita este mult mai mare.

Am tras în sinea mea urmatoarea concluzie: cred ca secretul „dezghetului” nostru, al celor din biblioteci, se va întâmpla când vom învata sa comunicam. Atunci vom „capta” mesajele (cititi dorintele) celorlalti catre noi si vom sti si noi sa le spunem ce putem sa facem pentru ei.

Dragos Neagu, directorul Bibliotecii Judetene „Panait Istrati” Braila, a vorbit despre ANBPR si despre Centrul de formare profesionala si cursurile acreditate care se vor desfasura prin intermediul lui. Pregatirea profesionala, desi este prevazuta prin lege, nu prea se realizeaza si, din pacate, acest lucru se simte în calitatea serviciilor catre public.

În partea a doua a zilei am asistat la o prezentare „pe viu” a proiectului „Teatrul-lectura, modalitate de atragere a publicului catre Biblioteca”, coordonator Claudiu Braileanu. Trupa de amatori a Clubului Seniorilor a sustinut doua scenete si am ascultat câteva poezii. Seniorii au încântat bibliotecarii cu talentul lor actoricesc si cu costumele alese atât de inspirat.

Imagine din sceneta "Justitie" - I.L. Caragiale

Viorica Novac, o actrita care si-a luat rolul foarte în serios

Elena Munteanu, Ilie Neagu, Viorica Novac, Otto Richard Guminschi , Claudiu Braileanu

Imagine din sceneta "C.F.R." - I.L. Caragiale

Otto Richard Guminschi

Claudiu Braileanu, Viorica Novac, Otto Richard Guminschi, Stan Iordache

Spre final am ramas doar noi cei din Biblioteca Judeteana si m-am bucurat de acest moment atât de rar în care ne putem strânge toti. Ne desfasuram activitatea în mai multe locuri, cu mai multe programe de lucru, iar de adunat ne propunem s-o facem mai des, însa reusim rar.

Directorul Dragos Neagu a vorbit din nou despre ANBPR, pentru ca desi asociatia se misca, are multe proiecte în lucru, ea înca nu este destul de vizibila pentru toti membrii ei, deci mai este mult de lucru în acest sens. Finantarea primita prin programul BIBLIONET, componenta de dezvoltare a capacitatii organizationale, a contat foarte mult si deja au început sa se schimbe multe. Asa cum am precizat si mai sus, una din principalele schimbari a fost preluarea de catre asociatie a sensibilei probleme a instruirii profesionale.

Prezentarea planurilor noii cladiri a Bibliotecii Judetene

A fost de datoria mea sa prezint membrilor filialei ce am reusit sa facem în anul 2010 în cadrul filialei Braila a ANBPR. Sunt sigura ca din an în an voi reusi sa raportez mult mai multe realizari importante, pentru ca eu cred cu tarie ca vom deveni mai puternici.

Ziua s-a încheiat asa cum mi-am dorit, adica la un pahar de sampanie si un piscot asortat la el, oferit de ANBPR – filiala Braila,pentru ca a mai trecut un an, un an greu pentru colegii mei si poate în acest fel, sfârsindu-l optimist, urmatorul va veni cu vesti mai bune, pentru noi toti.

Corina Ciuraru

Sef  serviciu Automatizare

 

Lansare de carte la Movila Miresii

09 Dec

Pe 24 noiembrie, la Movila Miresii a avut loc un important eveniment cultural si anume, lansarea  volumului  de eseuri Cautator în propria viata, al Corneliei Viju, consateanca noastra.

Dealtfel, debutul  literar al Corneliei Viju a avut loc în luna iunie a acestui an, cu volumul de poezii de dragoste Ancora la tarmul iubirii, ce a fost  gazduit tot de caminul cultural din comuna.

Am ales sa va povestesc si voua, pentru ca îmi dau seama ca mai rar se întâmpla astfel de evenimente (lansari de carte) la tara,  în comunele noastre.

Evenimentul  a  avut  loc, cum va spuneam, în caminul cultural al comunei, unde, s-au adunat cu mic, cu mare, oameni ai comunei, de la elevi, profesori, autoritati locale, preoti, politie, prieteni, colegi de serviciu si rude ale autoarei, pâna la simpli  tarani.

Din   prezidiu  au  facut  parte  invitati  de  seama  si  anume :

– domnul   profesor   si    scriitor  Constantin Gherghinoiu – vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor, filiala Galati –Braila

– domnul   Marian Covache –   redactor de carte

–  profesor Marieta Lazar – care a scris si prefata cartii

– viceprimarul comunei domnul Vasile Badara

iar în sala s-au aflat alaturi de consatenii mei si jurnalisti precum Armanda Filipine si Constantin Ionescu.

Au  participat  de asemeni  la  eveniment  si  un  grup  de  elevi ai  scolii  din  comuna  Gradistea,  însotiti  de  profesorul   Nicolae Negoita.

Au vorbit pe rând invitatii din prezidiu, profesoara de limba româna a Corneliei, învatatoarea  ei, dar si prieteni si colegi de serviciu .

Lansarea volumului Corneliei Viju s-a încheiat cu  sesiunea de acordare a autografelor autoarei, prefatata de auditia unor eseuri în lectura autoarei.

Vreau sa va mai spun ca cele doua volume de carte ale Corneliei Viju, au avut o dubla lansare, adica lansarea a fost facuta si la Biblioteca Judeteana Panait Istrati, din acest motiv nu am avut reprezentati ai ei la evenimentul din comuna noastra.

Eu am fost moderatorul evenimentului cultural si nu pot sa spun ca nu am avut emotii, dar, dupa cum am  aratat mai sus la Movila Miresii au avut loc, în decurs de câteva luni, doua lansari de carte si trebuie sa va spun  ca emotiile mai mari au fost la prima lansare.

Atunci  am  apelat  la  metodista  noastra,  doamna Violeta  Eftimie  si  dumneaei  a  raspuns  cu  promptitudine solicitarilor mele, explicându-mi ce ar trebui sa fac pentru ca aceasta actiune sa decurga cât mai bine. Am respectat întocmai sfaturile primite si totul  a decurs bine si prima, dar si a doua oara.

Inainte de începerea lansarii, majoritatea invitatilor din afara localitatii noastre, prezenti pentru lansare, au vizitat si biblioteca, unde au facut poze si au studiat cu atentie rafturile pline de carti.

M-am bucurat sa aud în  discursurile domniilor lor, pe lânga cuvintele frumoase  despre carte si autoarea ei, si laude la adresa bibliotecii.

Am un singur regret, si anume, ca nu am invitat la aceste lansari de carte, macar colegele din localitatile limitrofe comunei mele. Am invitat-o doar pe Mihaela Vlad de la Biblioteca Comunala   Sutesti si aceasta a raspuns cu promptitudine invitatiei.

Ca bibliotecar nu pot decât sa ma bucur de aceste volume ce vor fi asezate cu mândrie în rafturile bibliotecii, pentru ca sunt primele volume de carte al caror autor s-a nascut  în localitatea  noastra, dar si de faptul ca acest eveniment cultural a reusit sa  ne adune laolalta.

Cu drag,

Liliana Panturu, bibliotecar

Biblioteca Comunala Movila Miresii