RSS
 

Posts Tagged ‘carte’

Lansare de carte – „The Last Iron Curtain An Exploration of the Romanian-Moldovan Possible Reunification”

15 Apr

Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila organizează marți, 19 aprilie 2016, ora 17.00, lansarea cărții „The Last Iron Curtain An Exploration of the Romanian-Moldovan Possible Reunification”, scrisă de Stoica Cristinel Popa. Cartea a apărut în ediția a 2-a la Editura “Cavallioti” în 2015 și este scrisă în limba engleză. Invitat să prezinte volumul este Ion Volcu, șef birou Colecții Speciale. Centrul Multilingv din cadrul Bibliotecii. Evenimentul este moderat de Dragoș Adrian Neagu, directorul instituției gazdă.

Afis - Cristinel Popa-Lansare carte

„The Last Iron Curtain An Exploration of the Romanian-Moldovan Possible Reunification” reprezintă teza de doctorat a autorului, prima ediție fiind tipărită în 2011. Cartea abordează subiectul posibilei reunificări a României cu Republica Moldova, scriitorul fiind licențiat în științe politice.  Autorul, brăilean de origine, a studiat la Harvard și Standford University. În 2015, după 8 ani petrecuți în SUA și în alte țări din lume, Stoica Cristinel Popa a decis să se întoarcă în România pentru a-și urma cea mai mare pasiune, munca în sectorul ONG, în scopul îmbunătățirii țării sale.

Laura Caplea,

bibliotecar

 

 
 

Dublă lansare de carte – Frații Dumitru și Vergil Matei la Biblioteca Județeană

05 Apr

Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila, organizează miercuri, 6 aprilie 2016, ora 17.00, lansarea cărților „Ulița morii – 273”, de Dumitru Matei și „Acasă, la Mărtinești” de Vergil Matei. Evenimentul este moderat de Dragoș Adrian Neagu, directorul instituției gazdă. Despre volumele fraților Matei vor susține prezentări profesorii: Veronica Dobrin, Paula Olșanschi și Jenică Chiriac.

Afis - lansare carte Fratii Matei

Ambele sunt volume de proză și evocă amintiri dragi din locurile natale. Dacă Vergil Matei, jurnalist și scriitor, este la cea de-a treia carte scrisă (după “Acasă, la Fănuș” și „Dincolo de patul armei”), fratele său Dumitru Matei, profesor de educație fizică, își lansează volumul de debut.

Laura Caplea,

bibliotecar

 
 

Polițistul Marian Godină lansează la Brăila volumul „Flash-uri din sens opus”

24 Mar

Vineri, 25 martie 2016, începând cu ora 17:00, Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila și Curtea Veche Publishing vă invită la prezentarea volumului Flash-uri din sens opus, cartea polițistului Marian Godină. Alături de autor vor fi prezenți Dragoș Adrian Neagu, directorul Bibliotecii Județene – moderatorul lansării, Miruna Meiroșu, PR Manager Curtea Veche Publishing și Viorel Coman, scriitor. Evenimentul se va desfășura în sala Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila și va include o sesiune de autografe.

godina

Pe Marian Godină îl ştim de pe Facebook, unde ne ţine la curent cu cele mai noi întâmplări din traficul cotidian, toate povestite într-un stil aparte, original, amuzant. El este poliţistul care transformă personaje savuroase în adevăraţi exponenţi ai unor categorii sociale pe care nu avem cum să nu le fi întâlnit măcar o dată: românul care lucrează prin ţări străine şi după ce se întoarce cu o maşină la mâna a doua încalcă reguli de circulație fără remuşcări, bețivanul care comunică exclusiv prin înjurături, dar care totuşi îşi recunoaşte greşeala, micul întreprinzător care vrea să îşi câştige cinstit pâinea, dar pe care norocul îl cam ocoleşte.

“Despre Flash-uri din sens opus vă pot spune că este o carte care vă va trece cu siguranță prin toate stările. Vă va întrista, veți râde cu lacrimi, vă va amuza, veți regreta (nu că ați cumpărat-o), vă va provoca milă, revoltă, veți râde iar. Cu siguranță vă va antrena toți mușchii mimicii”, declară Godină. Întâmplările din carte includ momente din timpul formării sale și experiențe din activitatea de polițist rutier, alături de frânturi din viața personală și culise ale momentelor-cheie urmărite public în ceea ce privește pagina sa de Facebook.

Volumul este disponibil în librăriile din toată țara și în magazinul online www.curteaveche.ro la preţul de 29 lei.

 
 

Lansare Gheorghe Gorincu – „Pagini memorabile din trecutul Brăilei”

11 Nov

Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila a găzduit, luni, 9 noiembrie, lansarea cărții „Pagini memorabile din trecutul Brăilei”, de Gheorghe Gorincu. Lucrarea a fost prezentată de profesorii: Dumitru Anghel, Jenică Chiriac, Valentin Popa și Constantin Lontoș – fost elev al profesorului. Evenimentul a fost moderat de Dragoș Adrian Neagu, directorul Bibliotecii Județene.

DSCN0884
Evenimentul a avut o dublă însemnătate, pe lângă lansarea volumului amintit, profesorul Gheorghe Gorincu a împlinit 90 de ani de viață.

DSCN0880
Lansarea s-a terminat cu un moment muzical-artistic susținut de elevii Cercului de Instrumente Muzicale de la Palatul Copiilor Brăila sub îndrumarea profesorului Marian Ciurea. Mai multe pe –https://youtu.be/Nw-xhdF5Sns. 

DSC00621
Autorul Gheorghe Gorincu a vorbit despre lucrarea sa „Pagini memorabile din trecutul Brăilei” – https://youtu.be/V-GJ-o50Lkg.

 

Teodora Soare

 
 

Panait Istrati și Fănuș Neagu în viziunea criticilor Eugen Simion și Mircea Martin

27 Oct

La dezbaterea despre doi scriitori brăileni: Panait Istrati și Fănuș Neagu organizată în cadrul ediției I a Târgului de CʼArte de la Casa Tineretului, au fost prezenți Eugen Simion și Mircea Martin.

Cei doi academicienii au vorbit despre scriitorii brăileni cu mult drag, amintindu-le celor prezenți operele lui Panait Istrati și ale lui Fănuș Neagu și mai ales importanța acestora pentru literatura română și nu numai.

Academicianul Eugen Simion a precizat încă de la început că a venit timpul ca Panait Istrati să fie privit altfel de critici și să fie apreciat la adevărata sa valoare, chiar dacă nu a fost un om cu studii înalte.

“Cu Panait Istrati este o problemă mai demult. Este o problemă a criticii în primul rând. Niciodată nu am înțeles de ce critica românească, marea critică – Călinescu, Lovinescu, afară de Perpessicius, nu l-a acceptat pe Panait Istrati, considerându-l cum spune Călinescu, scriitor francez din moment ce a publicat acolo prima dată. În primul rând că jumătate din opera lui este scrisă în românește. Doi – cealaltă parte franțuzească a fost scrisă și ea în franțuzește. Francezii nu l-au băgat în istoria literaturii. Am fost acum câteva săptămâni în Franța, dar librăriile franțuzești sunt pline de Panait Istrati. Acolo nu se publică nimic dacă nu se câștigă ceva. Dovadă că se citește, deci se vinde. Atunci nu văd niciun motiv ca noi să nu ni-l asumăm pe Panait Istrati și să vedem ce se întâmplă cu el. L-am publicat în ediția de «Opere fundamentale», va trebui reimprimat și de abia aștept cartea Biancăi Cernat să văd până la capăt ce justificare estetică dau acestui povestitor. În fiecare săptămână intră cred 2.000 de titluri noi într-o librărie franțuzească totuși pe Panait Istrati nu-l uită, îl publică. De ce? Ce le-a plăcut? Ce le place? În mod sigur povestitorul și el este un mare povestitor. Acesta este tot secretul. Încă o dată. Critica română a făcut o mare eroare pe care noi trebuie să o reparăm, să o îndepărtăm. Asta spun eu despre Panait Istrati un om cu o biografie spectaculoasă. S-a scris, dar încă biografia lui poate fi rescrisă. Închipuiți-vă un scriitor care a cucerit Europa, a cucerit cea mai năzuroasă și rafinată cultură din toate, cultura franceză, un om – fiul unei servitoare de la Baldovinești și a unui grec și care nu știu dacă avea patru clase primare pe care le-a făcut în șase ani. Cum suntem noi elitiști cerem unui scriitor să fie doctor docent cel puțin și dacă nu să aibă doctoratul la Londra sau la Paris, trebuie să acceptăm – scriitorul este un destin cu totul și cu totul special. Nici Sadoveanu și nici Arghezi, care chiar că sunt doi mare scriitori ai noștri nu au fost niște oameni cu diplome academice, dar sunt niște mari scriitori și trebuie să pornim de la opera lor. Elitiștii aici nu au nicio justiție. Fiecare scriitor are destinul lui și trebuie să fie citit. Scriitorul are un anumit tip de cultură”, a declarat Eugen Simion.

12063370_1135325809829601_5508897305644783129_n

Fănuș Neagu – “Acasă”

Chiar dacă Fănuș Neagu se apropie de Panait Istrati, totuși academicianul crede că sunt diferiți, iar proza lui din „Acasă” este absolut genială.

„Fănuș Neagu este un mare povestitor din clasa lui Panait Istrati, totuși altfel. Am spus eu odată că prozatorii români pot fi împărțiți în două categorii – scriitori ai lumii alpine, ai muntelui și scriitori ai câmpiei. În secolul XIX proza e mitologia alpină a muntelui, carpatină, iar proza secolului XX este una a câmpiei și prin Panait Istrati cu Balta, cu lumea dunăreană și apoi Fănuș Neagu, Preda – un prozator al câmpiei. Ar trebui în primul rând răbdare să-l recitim pe Fănuș, să-l republicăm ca lumea. Mă gândesc și acum deseori la o proză scurtă unde nu am văzut să fi scris altcineva despre drama țăranului român mai dur ca el – se cheamă «Acasă» – absolut excepțional. Fără niciun fel de retorică, fără duioșie. Tot timpul m-am rugat de el să revină la stilul din «Acasă». Era de-o observație socială a tragediei omului simplu, a țăranului român”, a conchis Eugen Simion.

Legături

11921601_1135325833162932_5707762178918748468_n

Academicianul Mircea Martin a povestit că are oarecare legătură cu această povestire a lui Fănuș Neagu despre care vorbea colegul său, Eugen Simion, sursa de inspirație fiind chiar o povestire din zona sa care a ajuns la urechile lui Fănuș Neagu, dar și la Ana Blandiana. “Întâmplător am o oarecare legătură cu ea în sensul că i-am povestit lui Fănuș Neagu întâmplări legate de familii din Banat care au fost dislocate în Bărăgan. El a fost foarte atent. Cam aceleași povestiri i le-am spus și Anei Blandiana și spre marea mea satisfacție s-au regăsit evident transcrise de fiecare dintre acești doi autori foarte buni fiecare în felul lui, în această povestire «Acasă» la Fănuș Neagu și «În proiecte de trecut» – sunt acolo două secvențe – la Ana Blandiana. Probă că am dreptate este că acea țărancă care vrea să se întoarcă acasă ca să moară se întoarce în camera dinspre austru. Austrul nu bate la Brăila”, a precizat Mircea Martin.

 

 

Teodora Soare

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Lansare de carte – Alexandru Halupa – “Fior decadent”

05 Oct

La “Festivalul Poeţilor din Balcani” România – Croația, ediţia a IX –a, printre lansările de carte care au avut loc, în cea de a doua zi a evenimentului, a fost și “Fior decadent” a lui Alexandru Halupa, la Editura Infoest, 2015. Și acest poet, ca și Codrina Codruța Tudoriu, a fost prezentat de reprezentantul Editurii Infoest, Mihai Vintilă. De altfel, cei doi poeți fac parte din mișcarea literară “Litera 13”.

Scriitoarea Lucia Pătrașcu a fost cea care a vorbit despre opera lui Alexandru Halupa, precizând că acesta este un “împătimit al versurilor bine scrise”, care descrie în volumul său “o frumoasă poveste”.

Alexandru Halupa a recitat câteva dintre poeziile sale. Iată care au fost alegerile autorului volumului “Fior decadent”.

Vă reamintim că “Festivalul Poeţilor din Balcani” România – Croația, ediţia a IX –a s-a desfășurat la Biblioteca Județeană în perioada 18 – 19 septembrie, fiind organizat de către Consiliul Judeţean Brăila, Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” şi Filiala de Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România.

Teodora Soare

 
No Comments

Posted in Diverse