RSS
 

Posts Tagged ‘documente’

Lansare – Un nou număr “Ex Libris” nr. 9/2018

25 Jun

Brăila la 650 de ani de atestare documentară văzută de istorici, o zi din viața unui bibliotecar, concursuri, expoziții, povești, ateliere, portrete ale voluntarilor sau ale unor bibliotecari, prezentări de carte veche și donații de valoare primite de Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila, prietenii care au schimbat concepții de viață, informații prețioase despre comunitățile etnice din oraș, poeți mai puțin cunoscuți, școala veche brăileană, proiecte pentru comunitate, prezentări și lansări de carte, statistici și activități realizate de colegii noștri din țară și din Republica Moldova – iată câteva dintre materialele pe care le puteți regăsi în revista culturală editată de biblioteca brăileană, „Ex Libris” ajunsă la nr. 9/2018 și care poate fi regăsită în format electronic pe site-ul instituției accesând link-ul:

http://www.bjbraila.ro/bjpi3/wp-content/uploads/2018/06/exlibris-nr.9-2018bis.pdf

Teodora Soare

 
 

Expoziție documentară – Gabriel Liiceanu

11 May

În perioada 11 mai – 6 iunie 2017, Sala de Lectură a Bibliotecii Județene “Panait Istrati” Brăila găzduiește expoziția documentară „Gabriel Liiceanu – filosof și scriitor”.

Expoziția este organizată de bibliotecarele Gabriela Popescu și Carmen Damian de la Sala de Lectură a bibliotecii. Documentele aflate în expoziție pot fi consultate de toți cei interesați la Sala de Lectură.

Discipol al filosofului Constantin Noica, Gabriel Liiceanu are numeroase volume publicate, opera lui fiind influențată de  filosofia lui Platon, Martin Heidegger și Constantin Noica.

Operele semnificative ale lui Gabriel Liiceanu sunt „Jurnalul de la Păltiniș” și „Despre limită”, titluri aflate și în expoziția documentară de la biblioteca brăileană.

 
 

Expoziție foto-documentară

10 Feb

d 6

“Miracolul literar” – 135 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski

d 1

În perioada 9 – 29 februarie, Secția Împrumut Carte pentru Adulți a Bibliotecii Județene “Panait Istrati” Brăila găzduiește o expoziție foto-documentară “Miracolul literar” pentru a marca astfel 135 de ani de la moartea lui Feodor Mihailovici Dostoievski (1821 – 1881). Expoziția cuprinde atât lucrări ale autorului, fotografii care îl înfățișează în diferite ipostaze ale vieții, precum și aprecieri critice ce vizează opera marelui scriitor. Ineditul acestei expoziții constă în faptul că am extras citate din cărțile sale despre viață, dragoste, relația cu lumea, religie, moarte, pentru a pătrunde în lumea personajelor sale și a avea câteva repere ce schițează sensul creației dostoievskiene.

d 2

Feodor Mihailovici Dostoievski (1821-1881), unul dintre cei mai importanți și mai influenți scriitori ai lumii, s-a născut la Moscova, unde tatăl său a lucrat o vreme ca medic la Spitalul Mariinsky. La o vârstă fragedă a suferit prima criză de epilepsie, boală care îl va urmări pe parcursul întregii vieți. După moartea mamei, a plecat împreună cu fratele său la Sankt Petersburg, pentru a urma cursurile Academiei Tehnice Militare, pe care a absolvit-o cu brio, în ciuda puternicei sale înclinații pentru literatură. În 1846, după o serie de încercări literare lipsite de succes, a publicat romanul epistolar Oameni sărmani, atrăgând imediat atenția criticilor, care au văzut în el un nou Gogol. I-au urmat la scurt timp microromanele Nopți albe (1848) și Netoska Nezvanova (1849), care i-au confirmat talentul și i-au adus recunoașterea literară.

d 3

Momentul crucial al vieții scriitorului l-a reprezentat însă anul 1849, când a fost arestat și condamnat la moarte pentru legăturile sale cu un grup subversiv de intelectuali liberali din Cercul Petrasevski. Abia în ultima clipă sentința i-a fost comutată de către țar la deportare și muncă silnică. După patru ani de ocnă, urmați de alți cinci de serviciu militar obligatoriu în cadrul Regimentului Siberian, a revenit la Sankt Petersburg și și-a reluat activitatea literară. Influențat și îmbogățit de experiențele din această perioadă, a început să scrie masiv, publicând mai întâi romanul Amintiri din casa morților (1861-1862) și concepând apoi seria marilor capodopere, în care se înscriu romanele Crimă și pedeapsă (1866), Idiotul (1868-1869), Demonii (1871-1872), Adolescentul (1875) si Frații Karamazov (1879-1880), unde Dostoievski atinge deplina maturitate literară. Cele mai importante romane ale sale s-au bucurat de mai multe ecranizări şi adaptări teatrale, deşi Dostoievski considera că ideile artistice nu pot fi exprimate prin alte tipuri de forme de artă decât cele prin care au fost concepute. Mai multe fotografii ale expoziției regăsiți pe contul de Facebook al Bibliotecii Județene sau aici – https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1196452010383647.1073742476.182837281745130&type=3.

d 4

Vă așteptăm cu drag!

Doina Brăileanu,

bibliotecar

 
 

Expoziție documentară – “Lucrări enciclopedice în colecțiile bibliotecii”

22 Sep

În perioada 22 septembrie – 8 octombrie 2015 în cadrul secției Împrumut pentru Adulți a Bibliotecii Județene “Panait Istrati” Brăila este deschisă expoziția de carte intitulată “Lucrări enciclopedice în colecțiile bibliotecii”. Expoziția reunește o serie de lucrări de acest gen, cum ar fi: atlase, lexicoane, dicționare, enciclopedii din toate domeniile cunoașterii.

DSC08391

Enciclopediile sunt lucrări lexicografice de diferite proporții, care tratează sistematic termeni, noțiuni sau nume proprii, din toate domeniile de activitate sau dintr-un singur domeniu, fie în ordine alfabetică, fie pe probleme sau pe ramuri. Deși primele lucrări enciclopedice au apărut încă din Antichitate (de exemplu “Naturalis Historia” de Plinius cel Bătrân), termenul de enciclopedie a fost introdus abia în Evul Mediu. Prima enciclopedie modernă, tratând termenii în ordine alfabetică, a fost cea a lui J. H. Alsted, din 1630 („Encyclopaedie VII Tomus”).

DSC08390

Printre cele mai importante enciclopedii se numără: Enciclopedia Britanica, Enciclopedia hispano-americană, Grand Larousse, Enciclopedia italiană Treccani, Marea enciclopedie sovietică, Encyclopaedia Universalis, dar și Marele dicționar geografic al României, sau Enciclopedia României, multe dintre ele prezente în colecțiile bibliotecii.

DSC08397

Printre cele 45 de cărți din cadrul expoziției documentare se află și două titluri noi: “Lumea de gheață și foc – Istorii nespuse din Westeros și din Urzeala Tronurilor” a lui George R. R. Martin, dar și „Arhitectura lumii – Capodoperele” a lui Will Pryce.

DSC08435

Expoziția documentară “Lucrări enciclopedice în colecțiile bibliotecii”. a fost realizată de bibliotecarul Silvia Iacob.

DSC08437

 

Silvia Iacob