RSS
 

Posts Tagged ‘lansare de carte’

„Plămadă stelară” – lansare de carte

09 Mar

Biblioteca Judeteana „Panait Istrati’ Braila organizează miercuri, 9 martie 2016, ora 17.00, lansarea volumului de poezii „Plămadă stelară” semnat de Valentina Balaban. Prezentarea autoarei și a cărții sale va fi realizată de scriitorii: Violeta Craiu, Lucia Pătrașcu și Dumitru Anghel. Evenimentul este moderat de Valentina Chiriac, șef birou în cadrul Bibliotecii.

Valentina Balaban este membră a cenaclului literar brăilean „Panait Istrati” și are numeroase apariții în reviste și antologii lirice. A mai publicat:

„Copilul ca o primăvară” – poezii pentru copii, Editura Enos ,2008

„Salvați copilăria” – poezii pentru copii, Editura Enos, 2009

„Filosofia vieții” – poezii, Editura Olimpiada, 2010

„Lumea Ta…” – poezii, Editura Danubius, 2011

„Pe-o clipocire…” – poezii, Editura Lucas, 2014.

afis Valentina Balaban 1

 
 

Mircea Diaconu, scriitorul

25 Feb

Vineri, 21 februarie 2014, peste 100 de brăileni l-au aşteptat pe Mircea Diaconu să-şi lanseze la Brăila cartea La noi, când vine iarna, ediţia a 3-a. La evenimentul organizat de Biblioteca Judeţeană, intens mediatizat în mediile on-line şi nu numai, publicul a dorit să-l întâlnească pe marele actor Mircea Diaconu, ocazie cu care mulţi i-au descoperit latura de scriitor.

Scriitorul Viorel Coman a deschis seria aprecierilor critice asupra romanului La noi, când vine iarna, susţinând că autorul rescrie într-o manieră modernă o pagină a istoriei anilor ’50, o confesiune neobişnuită a unui copil, despre pierderea iluziilor copilăriei şi despre o maturizare petrecută înainte de vreme. Toată axa romanului are în centru copilul, a cărui  viaţă a fost devastată de intruziunea politicului, moment în care acesta descoperă existenţa partizanilor anticomunişti şi realitatea închisorilor politice.

La rândul său, scriitorul Ioan Munteanu prezintă portretul copilului, care trăind neajunsurile vieţii îşi construieşte altă realitate. Citatele din roman întregesc tabloul evenimentelor ce se petrec pe parcursul unui an, de la o iarnă la alta. Ioan Munteanu o descrie ca fiind o frumoasă carte despre inocenţă, familie, şi nostalgia copilăriei de la ţară.

(de la stânga la dreapta) Prof. Viorel Coman, Mircea Diaconu, prof. Ioan Munteanu, Claudiu Brăileanu

Ultimul cuvânt l-a avut autorul, astfel Mircea Diaconu a povestit cum a început să scrie la 28 de ani prima lui carte Şugubina (1977),  cum au urmat şi celelalte:  Scaunul de pânză al actorului (1985), În Bucureştii de odinioară cu Mircea Diaconu (1998). Autorul susţine că scrie frenetic, pe perioade scurte de timp, din cauza enervării, singurătăţii şi tristeţii din anumite perioade ale vieţii sale. Toate cărţile sale au fost scrise în concedii medicale, singurele breşe găsite libere în tumultoasa viaţă de actor. Autorul îşi descrie propriul roman ca fiind o carte cu foarte puţine cuvinte, deoarece “când scriu sunt tot actor şi mi-e teamă să nu plictisesc, formula mea literară fiind pur actoricească”.

Cu darul său comic de a povesti, Mircea Diaconu a încântat audienţa cu amintirile sale de la ţară petrecute în timp ce scria romanul. Actorul, cu o carieră de peste 40 de ani în cinematografie şi teatru a spus că şi-a dorit, încă de mic, să devină un mare scriitor şi aşteaptă pensia ca să înceapă să scrie cu adevărat. Au urmat întrebări din sală şi câteva catrene vesele rostite de epigramiştii brăileni, dedicate îndrăgitului actor.

Evenimentul, găzduit de Claudiu Brăileanu, şef Relaţii cu Publicul la Biblioteca Judeţeană, s-a încheiat cu o sesiune de autografe şi fotografii. A fost o seară frumoasă în care s-a râs cu poftă, publicul a plecat cu zâmbetul pe buze, dorindu-şi mai multe astfel de întâlniri remarcabile.

 

Laura Caplea,

bibliotecar

 
 

Festivalul poeţilor din Balcani – un eveniment reuşit

01 Oct

Manifestările din cadrul celei de a VII-a ediţii a Festivalului poeţilor din Balcani au debutat pe 27 septembrie, la Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila. Ţinând cont de cei aproximativ 200 oameni prezenţi în sală pe parcursul celor două zile de festival, putem spune că şi anul acesta acţiunea a fost una de succes.

În deschiderea  festivităţii au rostit alocuţiuni : Florin Mija, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Corneliu Antoniu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Filiala de Sud – Est, poetul şi publicistul Nicolae Grigore Mărăşanu şi Dragoş Adrian Neagu, directorul Bibliotecii Judeţene Panait Istrati Brăila.

Anul acesta, ca invitaţi speciali  au fost prezenţi trei dintre cei mai cunoscuţi poeţi din Bosnia-Herţegovina: Mile Stoici, Fadila Nura Haver şi Stefan Tontici. Încântaţi de primirea la Brăila, au ţinut să mulţumească pentru promovarea literaturii din Bosnia-Herţegovina în România, susţinând fiecare un scurt recital de poezie în limba sârbo-croată. Traducerea poemelor a fost asigurată de inimoasa poetă Liubiţa Raichici, încântată, de asemenea, de frumuseţea oraşului şi de oamenii lui.

O surpriză plăcută au făcut elevii Liceului de Artă “Hariclea Darclee”, clasa muzică şi clasa teatru, care au recitat din poeziile celor trei invitaţi speciali. Manifestările au continuat cu o lansare de carte: Daniel Cristea Enache, Literatura de azi : Dialoguri pe net, Editura Polirom, 2013, la care  a rostit comentarii critice Nicolae Grigore Mărăşanu.

Cea de-a doua zi a festivalului a debutat cu o Prelegere despre literatura Balcanilor susţinută de prof. Viorel Mortu, realizând o interesantă introspecţie a unui spaţiu multietnic evocat mai mult istoric şi mai puţin cultural. “Istoria o scriu învingătorii, iar poezia o scriu învinşii” a fost replica lui Stefan Tontici, care a povestit ororile prin care au trecut în războiul din Iugoslavia, motiv pentru care literatura bosniacă a rămas definitiv marcată de acest nefericit eveniment.

Un Recital de poezie al poeţilor din Cenaclul literar Mihail Sebastian a destins atmosfera, cei prezenţi în sală ascultându-i pe:  Cassian Maria Spiridon, George Vulturescu, Valeria Manta Tăicuţu, Marius Chelaru, Paul Spirescu, Luminiţa Dascălu, Gheorghe Vidican, Neagu Gheorghe, Antonia Amatti, Clelia Ifrim, Valeriu Valegvi, Florian Silişteanu, Valeriu Mititelu, Virgil Andronescu.

Prof. Viorel Mortu, Mile Stoici, Fadila Nura Haver,Stefan Tontici, Liubita Raichici, Dragos Adrian Neagu, Nicolae Grigore Marasanu, Stere Bucovala (de la stanga la dreapta)

Prof. Viorel Mortu, Mile Stoici, Fadila Nura Haver, Stefan Tontici, Liubiţa Raichici, Dragoş Adrian Neagu, Nicolae Grigore Mărăşanu, Stere Bucovală (de la stânga la dreapta)

Seria prezentărilor de carte a continuat şi după-amiază, fiind lansate  volumele: Valeriu Valegvi, Octombrie reloaded, Editura Opera Magna, Iaşi, 2013, şi Gheorghe Vidican, Maltratatul de linişte, Editura Brumar, 2013. Momentul a fost presărat cu scurte recitaluri de poezie din partea actriţei Wanessa Radu şi Adrian Frâncu, presedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România – Filiala Brăila, care a citit un poem în Braille. A urmat lansarea cărţii lui Nicolae Grigore Mărăşanu Maşinăriile mişcării, Editura Vinea, 2013 şi Balcanica 7. Poeţi români şi bosniaci, Editura Proilavia, Brăila, 2013.

Festivalul s-a încheiat cu decernarea Premiilor BALCANICA, astfel: Cassian Maria Spiridon a primit premiul pentru Opera Omnia, George Vulturescu pentru poezia românească, Mile Stoici pentru poezia din Bosnia-Herţegovina, Liubiţa Raichici pentru traducere şi Stefan Tontici – premiul special pentru contribuţia adusă promovării literaturii române în Bosnia-Herţegovina.

Anul viitor festivalul de la Brăila va avea invitaţi poeţi din Slovenia. Sperăm la încă un eveniment reuşit ca acesta.

 

Laura Caplea,

bibliotecar

 

 
 

Zilele Bibliotecii Judetene “Panait Istrati” – manifestari culturale pentru braileni

14 Dec

La fel ca în fiecare an, Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” a organizat o serie de  actiuni culturale incluse în cadrul traditionalei manifestari „Zilele Bibliotecii” (7-10 decembrie). Si de aceasta data, publicul brailean a fost prezent în numar mare, interesul pentru actul cultural fiind mai mult decît evident.

Ziua I (7 decembrie).

Zi profesionala, dedicata instruirii bibliotecarilor comunali si dialogului pe marginea proiectelor derulate de Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” si de Asociatia Nationala a Bibliotecarilor Publici din România. Corina Ciuraru, sef serviciu Automatizari în cadrul Bibliotecii publice brailene si proaspat trainer al ANBPR, a prezentat auditoriului Activitatea asociatiei pe anul 2010 si proiectele pe care organizatia urmeaza sa le deruleze pe parcursul anului urmator.

Dragos Neagu, directorul Bibliotecii Judetene "Panait Istrati" Braila

O surpriza placuta a fost si  prezentarea de catre directorul Dragos Adrian Neagu a proiectului de extindere a Bibliotecii din Piata Poligon nr. 4. Noua cladire, ce va fi ridicata începând cu anul 2011, va dispune de toate componentele proprii unei biblioteci moderne, capabila sa usureze munca bibliotecarului si sa satisfaca integral nevoia tot mai diversa de informare a utilizatorului.

Ziua a II-a (8 decembrie).

Deschiderea Centrului regional Biblionet (gazduit de Sectia pentru Copii si Tineret a Bibliotecii Judetene) a fost evenimentul central al zilei de miercuri, Biblioteca publica având invitati importanti la acest eveniment: directorii programului Biblionet din România, Scott Andersen si Paul – Andre Baran.

De la stânga la dreapta: Nicu Filote - secretar al judetului Braila, Scott Andersen - director adjunct IREX, Paul-Andre Baran - director IREX si Dragos Neagu - director Biblioteca Judeteana Braila

Ambii au subliniat importanta programului ca strategie de atragere a unui numar cât mai mare de utilizatori la Biblioteca. Centrul Regional Biblionet de la Braila acopera judetele Braila, Galati, Vrancea, Buzau si Tulcea.  De la ora 13.00, la sediul central al Bibliotecii Judetene, a avut loc inaugurarea noului Centru de Internet pentru Public, iar de la ora 13.30 s-a  desfasurat Concursul on-line Conquiztador, cu o participare considerabila a elevilor din liceele municipiului Braila, Maxineni si Însuratei.

Ziua a III-a (9 decembrie).

Joi, 9 decembrie, a fost ziua dedicata integral cartii si Editurii Proilavia a Bibliotecii Judetene „Panait Istrati”, care a împlinit un an de activitate. Începând cu ora 17.00, în sala de festivitati, au fost lansate cele mai recente volume aparute la Editura Proilavia: „Indexul de subiect al Analelor Academiei Române”, autor Ion Volcu, „Braila – Studiu Monografic”, autor Ioan Munteanu si „Dictionarul scriitorilor braileni”, lucrare colectiva a bibliotecarilor din Biblioteca publica braileana.

Cartile au fost prezentate de Viorel Mortu , Ioan S. Cârâc si Vasile Ioan Zbarcea. Lansarea  volumelor a fost onorata de invitati special,  membri ai Uniunii Scriitorilor din Plevna – Bulgaria.

Ziua a IV-a (10 decembrie).

„Zilele Bibliotecii Judetene Panait Istrati” s-au încheiat cu un dialog poetic international Bulgaria – România,  cu participarea scriitorilor din filiala Braila – Galati a Uniunii Scriitorilor din România. Seara literara a continuat, de la ora 17.00, cu o întâlnire a cititorilor cu scriitorii ieseni Valeriu Stancu, Aurel Stefanachi si Catalin Bordeianu. Primul a adus în atentia iubitorilor de literatura  volumele „Târgul de nopti” – poezie si „Suflete cu iesire la mare”- roman, iar Aurel Stefanachi a lansat „Dimitrie Cantemir – opere” (editie anastatica) si „Enciclopedia  României, vol. I –VI” (editie anastatica).

Catalin Bordeianu, brailean la origine (lucru pe care a tinut sa-l sublinieze), a prezentat cititorilor ultimele sale trei volume: „Managementul crizelor militaro-politice”, „Carte veche în colectiile Bibliotecii Judetene Gheorghe Asachi Iasi, sec. XV, XVI, XVII” si „Cumintenia iubirii” – antologie de poezie.

Dan Bistricean

Bibliotecar

 

Lansare de carte la Movila Miresii

09 Dec

Pe 24 noiembrie, la Movila Miresii a avut loc un important eveniment cultural si anume, lansarea  volumului  de eseuri Cautator în propria viata, al Corneliei Viju, consateanca noastra.

Dealtfel, debutul  literar al Corneliei Viju a avut loc în luna iunie a acestui an, cu volumul de poezii de dragoste Ancora la tarmul iubirii, ce a fost  gazduit tot de caminul cultural din comuna.

Am ales sa va povestesc si voua, pentru ca îmi dau seama ca mai rar se întâmpla astfel de evenimente (lansari de carte) la tara,  în comunele noastre.

Evenimentul  a  avut  loc, cum va spuneam, în caminul cultural al comunei, unde, s-au adunat cu mic, cu mare, oameni ai comunei, de la elevi, profesori, autoritati locale, preoti, politie, prieteni, colegi de serviciu si rude ale autoarei, pâna la simpli  tarani.

Din   prezidiu  au  facut  parte  invitati  de  seama  si  anume :

– domnul   profesor   si    scriitor  Constantin Gherghinoiu – vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor, filiala Galati –Braila

– domnul   Marian Covache –   redactor de carte

–  profesor Marieta Lazar – care a scris si prefata cartii

– viceprimarul comunei domnul Vasile Badara

iar în sala s-au aflat alaturi de consatenii mei si jurnalisti precum Armanda Filipine si Constantin Ionescu.

Au  participat  de asemeni  la  eveniment  si  un  grup  de  elevi ai  scolii  din  comuna  Gradistea,  însotiti  de  profesorul   Nicolae Negoita.

Au vorbit pe rând invitatii din prezidiu, profesoara de limba româna a Corneliei, învatatoarea  ei, dar si prieteni si colegi de serviciu .

Lansarea volumului Corneliei Viju s-a încheiat cu  sesiunea de acordare a autografelor autoarei, prefatata de auditia unor eseuri în lectura autoarei.

Vreau sa va mai spun ca cele doua volume de carte ale Corneliei Viju, au avut o dubla lansare, adica lansarea a fost facuta si la Biblioteca Judeteana Panait Istrati, din acest motiv nu am avut reprezentati ai ei la evenimentul din comuna noastra.

Eu am fost moderatorul evenimentului cultural si nu pot sa spun ca nu am avut emotii, dar, dupa cum am  aratat mai sus la Movila Miresii au avut loc, în decurs de câteva luni, doua lansari de carte si trebuie sa va spun  ca emotiile mai mari au fost la prima lansare.

Atunci  am  apelat  la  metodista  noastra,  doamna Violeta  Eftimie  si  dumneaei  a  raspuns  cu  promptitudine solicitarilor mele, explicându-mi ce ar trebui sa fac pentru ca aceasta actiune sa decurga cât mai bine. Am respectat întocmai sfaturile primite si totul  a decurs bine si prima, dar si a doua oara.

Inainte de începerea lansarii, majoritatea invitatilor din afara localitatii noastre, prezenti pentru lansare, au vizitat si biblioteca, unde au facut poze si au studiat cu atentie rafturile pline de carti.

M-am bucurat sa aud în  discursurile domniilor lor, pe lânga cuvintele frumoase  despre carte si autoarea ei, si laude la adresa bibliotecii.

Am un singur regret, si anume, ca nu am invitat la aceste lansari de carte, macar colegele din localitatile limitrofe comunei mele. Am invitat-o doar pe Mihaela Vlad de la Biblioteca Comunala   Sutesti si aceasta a raspuns cu promptitudine invitatiei.

Ca bibliotecar nu pot decât sa ma bucur de aceste volume ce vor fi asezate cu mândrie în rafturile bibliotecii, pentru ca sunt primele volume de carte al caror autor s-a nascut  în localitatea  noastra, dar si de faptul ca acest eveniment cultural a reusit sa  ne adune laolalta.

Cu drag,

Liliana Panturu, bibliotecar

Biblioteca Comunala Movila Miresii

 

Lansare de carte la Biblioteca Judeteana – Ana Coman, Dialectica imaginarului în opera lui Gellu Naum

17 Nov

Joi, 11 noiembrie, sala de festivitati a Bibliotecii Judetene „Panait Istrati” a gazduit lansarea volumului „Dialectica imaginarului în opera lui Gellu Naum”, semnat de Ana Coman.

Ana Coman

Alaturi de amfitrionul întâlnirii, Claudiu Braileanu, au fost prezenti si au exprimat opinii pertinente profesorii Zamfir Balan, Cristinel Munteanu si Dan Kitu. Zamfir Balan a apreciat ca lucrarea Anei Coman este un demers curajos, mai ales ca publicul cititor nu-l include pe Gellu Naum în lista de lectura decât rareori. O reusita a acestei carti este faptul ca Ana Coman izbuteste sa-l situeze pe Gellu Naum în acord cu miscarea suprarealista europeana, pentru ca apoi sa-l extraga de acolo si sa-l înscrie ca nume reprezentativ al literaturii române. De asemenea, autoarea argumenteaza solid ideea ca perioada realismului socialist nu este o sincopa a creatiei lui Gellu Naum, ci o încercare de supravietuire prin cuvânt, a adaugat Zamfir Balan.

Zamfir Balan, Cristinel Munteanu, Claudiu Braileanu, Dan Kitu, Ana Coman

Dan Kitu a subliniat ca suprarealismul este putin studiat în scoala, aproape ignorat, de aceea demersul Anei Coman este unul salutar, aparitia cartii fiind si un îndemn la redescoperirea lui Gellu Naum.

Cristinel Munteanu a insistat pe aspectele de expresie ale volumului, pe stilul placut si modul riguros de organizare a materiei lucrarii.

Un public numeros

Au mai rostiti alocutiuni elevii Ecaterina Damian si Andrei Caldaruse, de la Scoala „Mihai Eminescu”.

Dan Bistricean

Bibliotecar

 
 

Despre “pasiunea binelui”

28 Oct

Azi, Biblioteca Judeteana a reusit sa aduca în fata brailenilor un invitat deosebit: Gabriel Liiceanu. Se pare ca orasul nostru este avid sa primeasca astfel de personalitati, pentru ca numarul spectatorilor a întrecut asteptarile. Generoasa sala a Teatrului Maria Filotti a fost plina de un public format din toate categoriile de vârste.

Domnul Liiceanu a vorbit brailenilor despre un subiect vechi de când lumea, dar la fel de interesant si actual oricând: binele si raul, dorinta de a face bine si placerea de a face rau. În zilele noastre simtim parca din ce în ce mai mult pornirile de rautate si mult mai putin intentiile benefice.

Gabriel Liiceanu

Si-a început disertatia amintind un proverb arab: daca faci un bine, uita-l, daca ti se face un bine, tine-l minte toata viata.

Se pare ca ne-am obisnuit cu binele pe credit, adica binele pe care îl facem stiind ca vom primi ceva în schimb… alt bine. Dar cât bine trebuie sa faca un om ca sa fie mântuit de raul pe care îl facem datorita egoismului care exista adânc înradacinat în noi? se întreaba vorbitorul. Se pare ca oricât de putin bine am face el va fi de folos.

Se pare ca binele trebuie cultivat, pe când raul este spontan, inclus în firea noastra. Te vei simti mult mai multumit atunci când faci bine. De aceea daca vei face în mod constant bine, e foarte posibil sa devii chiar fericit. Tolstoi vorbea despre o „pasiune a binelui”, fiind obsedat de dorinta e a face bine.
În crestinism ni se cere sa facem bine pentru ca sa primim „viata vesnica”. Însa o mica parte din crestini stiu ca de fapt crestinismul este iubire fara plata.

Se naste întrebarea fireasca: cum poate fi schimbata o societate plina de rautate si egoism? Pentru a realiza acest lucru trebuie în primul rând sa nu idealizam binele.
Si, ne spune Liiceanu, putem începe sa întelegem lucrurile daca împartim specia omeneasca în doua: cei care au si cei care n-au puterea de a trece în locul celuilalt. Aceasta putere se pare ca tine de mila, adica acel dram de imaginatie care ne face sa ne traspunem în locul altuia. De aceea copii nu au mila, sunt cruzi. Maturizarea implica aceasta tranzitivitate, care se instaleaza atunci când putem sa ne identificam cu celalalt.

Astfel ne-am lasat purtati pe firul expunerii sale care a ajuns la disecarea conceptului de tranzitivitate. Daca am avea toti aceasta „forta” am putea eradica raul. În realitate nu toti putem fi tranzitivi. De ce nu putem avea toti aceasta capacitate? se întreaba din nou, domnul Liiceanu. Din pacate, nu are raspuns la aceasta întrebare, i se pare un mister. Însa se pare ca invidia e suportul psihologic care poate amuti tranzitivitatea.

Cu aceasta concluzie a terminat Gabriel Liiceanu înteleapta expunere despre necesitatea care ar trebui sa existe în fiecare dintre noi de a face bine. Am ramas pe gânduri toti cei care l-am ascultat pentru ca a vorbit de ceva spre care tindem toti, dar putini reusim cu adevarat.

O întâlnire frumoasa, o prelegere despre toleranta, întelegere, despre patria mica pe care o purtam toti în suflet atunci când patria mare nu ne mai reprezinta atât cât ne-am dori. Patria mica e formata din oamenii dragi, pe care îi respectam pentru valoarea lor, pentru ceea ce ne-au daruit: ne refugiem în ea si reusim sa supravietuim.

Dialogand cu publicul

Un regal, o întâlnire de suflet, o întâlnire conceputa în preajma cartilor si a spiritualitatii, asa cum numai o biblioteca poate oferi.

Corina Ciuraru