RSS
 

Posts Tagged ‘povesti de succes’

Multumim!

15 Aug

Azi, Clubul de vacanta al Bibliotecii Judetene Braila îsi închide portile. Peste 300 de copii înscrisi, 5 organizatii care au pus umarul alaturi de noi, peste 30 de voluntari de la 4 la 70 de ani au realizat cel mai frumos eveniment brailean al verii. Cel mai frumos pentru ca a fost pentru copii si cu copii.

În fiecare zi, între 100 si 200 de copii s-au jucat si au învatat la atelierele de limbi straine, bricolaj, pictura, dansuri, teatru, explorare urbana, fotografie, gastronomie, experimente stiintifice, handmade, gradinarit si multe altele. Au plecat fericiti si au revenit vreme de 7 saptamâni spre marea noastra satisfactie. Ne-au cerut asigurari ca vom mai face astfel de evenimente si am primit atâtea îmbratisari de la ei cum nu banuiam sa se întâmple.

Nimic din toate aceastea nu ar fi fost atât de bine realizate, daca alaturi de noi nu ar fi fost partenerii nostri: Cercetasii României – Centrul Local Braila, ANMRF “Louis Pasteur” – Clubul Voltin, Centrul de Tineret TinKlub, Asociatia Pro Democratia, Club Braila, Atelierul de creatie si ludoteca “Carabus” si Divizia 528 Cercetare “Vlad Tepes”. Noi, bibliotecarii, le multumim în numele copiilor si parintilor care au avut o vara de poveste la Biblioteca Judeteana “Panait Istrati” Braila!

 

Echipa Clubului de vacanta

 
 

Trupa AMBITIOSII a Bibliotecii Judetene „Panait Istrati” Braila la Faurei

23 Apr

Joi, 19 aprilie 2012, trupa de teatru AMBITIOSII a Clubului Seniorilor din Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” Braila a prezentat în sala Caminului Cultural din orasul Faurei, cel de-al doilea spectacol al trupei, GAITELE (fragment), de Alexandru Chiritescu. În distributie au facut parte: Claudiu Braileanu, Tinca Ciuca, Lenuta Constantinescu, Stan Gelu Iordache, Nicu Matei, Georgeta Micu, Elena Munteanu, Viorica Novac. Regia piesei a fost semnata de Claudiu Braileanu iar rolul de sufleor si l-a asumat Antonela Adetu.

Ajunsi în orasul situat la 60 de km de Braila cu aproape 2 ore mai devreme fata de ora anuntata publicului, grupul nostru de seniori, îmbarcat în 2 masini de mare viteza (o Solenza si un Logan) a debarcat în fata Caminului Cultural pe o vreme ploioasa, ce nu anunta nimic bun în ceea ce priveste numarul spectatorilor. Din cauza averselor de ploaie, s-a si vehiculat în treacat propunerea de a amâna iesirea noastra victorioasa, dar înapoi nu am mai putut da: coliva fusese facuta si colacii comandati. Cum nici unele, nici altele din produsele noastre nu aveau termenul de garantie nelimitat, am zis ca mai bine riscam sa jucam în sala goala, decât sa pierdem bunatate de alimente. Mai ales ca Lena, colivareasa din piesa (alias, doamna Constantinescu), s-a întrecut pe sine în prepararea unei prea-frumoase si delicioase colive. Asa ca nimeni nu s-a suparat, nici de data aceasta, când ne ameninta suav: „Sa mai poftiti voi sa va mai fac eu [coliva], ca o sa mai muriti careva!” (cititorii avizati au recunoscut, desigur, una din replicile lui Kiritescu).

Gazda noastra, domnul Viorel Avram, confratele nostru de suferinta în ale bibliotecarestilor treburi, ne-a condus cu amabilitate si caldura în sala ce ne-a întâmpinat cu … raceala, dat fiind faptul ca se sistase furnizarea agentului termic. S-au facut manevrele de rigoare si am primit si cele câteva grade Celsius necesare desfasurarii fara manusi a spectacolului. Asa ca ne-am putut începe organizarea: „Am avea nevoie de o masa si de câteva scaune”, „Sunt bine aranjate luminile?”, „Scoateti decorurile din ambalaje!”, „Gigi, instaleaza laptop-ul, te rog!”, „Unde sunt CD-urile?”, „Îmi sta bine palaria?”, „Domnu’ Claudiu, de unde intram în scena?”, „Cuierul sta bine aici?” etc.

Tensiunea crestea cu fiece secunda, pe masura ce se apropia ora gongului. Unii îsi repetau rolurile, altii îsi potriveau bombeurile, palariile, esarfele etc. Cu un ochi catre actori, cu un altul catre sala ce începea sa se anime cu primii spectatori sositi (chiar daca mi-am suprasolicitat organele vizuale, am reusit sa-i cuprind pe toti), încercam sa arat ca totul este sub control. O încurajare aici, un îndemn dincolo si…

GATAAAAAAAAAA! Ies în fata „cu tupeu” si le spun cu putere „Hristos a înviat!”, caci suntem la doar 4 zile de la duminica pascala. Stiam ca asta va anima putin atmosfera, ca deh!, tot românul este crestin. Îmi iese socoteala, asa ca le spun în continuare cine suntem si ce vrem de la ei, dragii nostri spectatori din orasul lui Banel [Nicolita], de le-am tulburat linistea târgului.

Doamna Constantinescu îi învaluie apoi strategic si apoteotic, cu poezia care sparge orice top al audientei pe unde mergem: „Barbatii din ziua de azi”. Daca am fi început cu „Femeile din ziua de azi”, am fi fost acuzati de misoginism, dar asa nimeni nu s-a suparat. Ba, judecând dupa aplauzele si râsetele publicului, as spune ca a placut foarte mult! Doar ca, fiind în sala si minori, am renuntat la o alta piesa de rezistenta: „Fermoarul” lui Ion Pribeagu. Nu-i nimic, ramâne pe alta data!

Ca sa nu scapaam haturile din mâini, domnul Matei îi mai domoleste cu „Cerbul”, o suava balada despre iubire, regele nemilos si batrânii din codru.

Totul este pregatit acum pentru GAITELE. Toata lumea se retrage, scena este goala, luminata de reflectoarele pentru nunti, pozitionate lateral (reflectoarele, nu amintitele nunti!). Cât au întretinut atmosfera cei doi vorbitori, eu am alergat sa-mi fac travestiul, asa ca acum…

BAAAAAAAAAAAANG! Sunetul gongului trezeste simturile adormite si curiozitatea publicului. Bat deci gongul, dau drumul la vals, îmi asez ultimele cute ale festei, ce mai, sunt ca Arielul 3 în 1! Nu apuc sa respir prea mult, ca intru în scena de la primele replici. Stupoare! Pasul meu suav si rochita cea verde îi cam deruteaza pe cei de pe scaune: nu prea stiu cine e blonda înalta, desi aduce cu cineva cunoscut. „E acela, ba, de dinainte!”, si gata, a fost dezlegat misterul. Îmi fac numarul, provoc râsete, si le las apoi pe doamnele Novac si Mitu sa duca firul narativ mai departe. Toata lumea este concentrata, emotiile s-au mai disipat. Apar si pri

mele „derapaje”, dar din lipsa de spatiu de prezentare, pe acestea le vom discuta în sânul trupei. Echipa îsi revine repede, doamna doctor Ciuca este la înaltime, secondata de domnul Matei. Cei doi, Colette si Ianache, fac o pereche extraordinara pe scena, completându-se si armonizându-se perfect.

Doamna Constantinescu revine pe scena, de asta data în registru fals-tragic. Este repede pusa la punct de autoritara Mamita: „Leno, daca ai chef de jelete, du-te de jeleste la tine acasa!”. La asa replica, pâna si florile din mâna Lenei par sa se ofileasca „în direct” pe scena.

Încet-încet ajungem la final. Încheiem într-o hora de-a noastra, româneasca, ca la orice parastas care se respecta. Aplauze îndelungi, pupaturi, invitatii cu un nou spectacol la Zilele Orasului Faurei.

Cortina cade.

 

Pentru conformitate,

Dr. Eduard Claudiu BRAILEANU

 
 

Marti, 13, dar Biblioteca Rosiori e cu noroc!

14 Mar

Desi ziua este însorita, primavara bate în geam, mormanele de zapada înnegrita de praf ne amintesc ce iarna grea a fost la Rosiori, unde localitatea a fost acoperita de nameti.

Bibliotecara, Rodica Moldoveanu,  acum râde când ne arata cum biblioteca comunala a avut intrarea blocata complet, iar noua ne este tare greu sa ne imaginam ceea ce ne spune. Totul va ramâne o amintire buna de spus la nepoti, pentru ca azi soarele râde la noi si vântul înfioara usor crengile cu muguri mici.

Biblioteca din Rosiori este mereu o surpriza, desi ea a ramas în acelasi loc unde o stiam deja, bibliotecara este aceeasi, zâmbitoare si placuta, însa te suprinde prin diversitatea oamenilor care apeleaza în permanenta la acest spatiu.

Zapada se pare ca fost pana la jumatatea Caminului Cultural, unde biblioteca are rezervat in spatiu generos

În biblioteca întâlnim inginerul, angajat APIA, care lucreaza cu fermierii la completarea dosarelor pentru solicitarile de subventii agricole. Bibliotecara mi-a spus cu mândrie ca este al doilea an în care parteneriatul APIA – biblioteca locala functioneaza.

"Coltul APIA" din biblioteca comunala

Domnul inginer ne povesteste ca are programarile facute, fermierii vin la biblioteca si împreuna completeaza cererile online. Toata lumea este multumita: dânsul pentru ca îsi poate face munca în localitatea unde locuieste, iar fermierii scutesc mult timp si bani, pentru ca, daca la biblioteca locala nu s-ar fi putut desfasura aceasta activitate, atunci toti ar fi trebuit sa mearga la Ciresu. Comuna Ciresu este departe si pentru ca primarul nu a fost de acord, biblioteca publica de acolo nu beneficiaza de calculatoare sau acces gratuit la Internet pentru comunitate. Deci, cetatenii din Rosiori ar fi trebuit sa stea pe la usile primariei Ciresu sau cine mai stie pe unde, asteptând sa li se rezolve cererile de acordare a subventiilor. Ma uit pe caietul de evidenta tinut de bibliotecara: deja are câteva file completate cu nume de persoane care au folosit calculatoarele bibliotecii pentru a aplica în programul IPA Online.

La unul din calculatoare este un copil complet absorbit de un joc, cu castile trase bine pe urechi. Oricât de aiurea ni s-ar parea, copiii din ziua de azi sunt generatia care se simte confortabil în fata calculatorului, cu ajutorul lui se joaca, socializeaza sau îsi fac temele. Nu spun ca e bine sau rau, ci doar ca generatiile se schimba, iar biblioteca publica îi ajuta pe cei mai defavorizati sa beneficieze de acces la informatie gratuit si sa tina pasul cu vremurile.

Pe lânga noi intra o mamica tânara cu doua fetite, niciuna de scoala. Vin pentru carti, pentru ca amândoua stiu sa citeasca si rascolesc curioase în cautarea unor povestiri colorate si cu litere mari. Sunt niste cititoare fidele, nu sunt surori, iar mamele vin pe rând cu fetitele la biblioteca atunci când ies de la gradinita.

Trebuie sa plecam, pentru ca deja încurcam locul. De la scoala apar elevii mai mari, în grupuri de doi-trei, direct catre calculatoare. Dezinvolti, din mers, lasa hainele pe un scaun si se îndreapta spre calculatoare. Si ei sunt de-ai casei. Clar, la Rosiori sunt prea putine calculatoare si cererea e prea mare, trebuie sa astepte cam mult la rând.

O întreb pe bibliotecara cum sta cu actiunile si are raspuns si la aceasta întrebare. Biblioteca participa în parteneriat cu scoala la proiectul Scoala altfel, campania nationala derulata în saptamâna 2-6 aprilie 2012, cu echipamente: videoproiector, ecran si ce mai trebuie.

Este o mare satisfactie sa observi cum în trei ani biblioteca comunala a evoluat atât de mult. De la un spatiu impropriu, sarac si neprimitor, intr-un loc plin de viata si modern. Biblioteca s-a transformat abia acum în… biblioteca publica. Ma bucur pentru normalitate.

Biblioteca din Rosiori este unul din locurile unde planurile primariei s-au îmbinat fericit cu sustinerea primita prin proiectul Biblionet, iar pentru mine reprezinta satisfactia ca demersurile Bibliotecii Judetene a de pune cap la cap toate acestea nu au fost în zadar. Nu e singura biblioteca din judet într-o astfel de situatie, dar oricum numarul lor este prea mic, de aceea consider ca trebuie sa scriu mai mult despre cele bune, poate devine molipsitor. Într-un viitor, când voi fi suficient de suparata, voi vorbi si despre celelalte, dar azi a fost o zi de primavara atât de frumoasa!…

Corina Ciuraru

Coordonator Biblionet pentru judetul Braila

 
2 Comments

Posted in Biblionet

 

Stiri cu adieri de primavara din bibliotecile locale brailene

10 Mar

Cu cât ne dorim mai mult sa vina, cu atât primavara se lasa mai mult asteptata. Cu tot frigul de afara, primavara, Martisorul si personajele feminine dragi noua le omagiem în prima saptamâna a lui martie, deci noutatile nu au asteptat prea mult ca sa apara.

Primii ghiocei apar de la Romanu, unde, din timp, bibliotecara Mihaela Coman a strâns la treaba amatorii de martisoare. Biblioteca s-a umplut de copii, materiale diverse, foarfece, lipici si voie buna. Ce-a iesit? Ne povesteste chiar bibliotecara, cu mândrie:

La Romanu s-a continuat traditia Martisorului, în zilele cu ninsori puternice si drumuri închise, unele din elevele care faceau naveta, neavând unde merge, au venit la biblioteca sa vorbeasca pe messenger cu colegele lor de la Braila despre absentele lor de la scoala, iar, daca tot au venit, le-am propus sa ne apucam de martisoare de acum, din februarie, pentru ca sa avem timp sa le terminam. Cu toate ca eu facusem un anunt pentru cine are ate, lâna, margele, paiete, a trebuit sa cumpar ipsos, pahare de unica folosinta, coli cartonate din diferite culori, itamina etc.

A doua zi ne-am adunat fortele si ne-am apucat de treaba pentru ca unde-s multe idei si mâini dibace, rezultatele sunt pe masura. Cred ca a iesit super aceasta actiune, iar, la câteva zile, au venit si câteva fetite de la scoala generala din comuna care m-au rugat ca duminica sa le arat si lor martisoarele facute din ipsos turnat în forme de fondante (“Ce idee geniala ati avut, d-na bibliotecara” au zis ele încântate ). Aceste minunate fetite au fost bucuroase ca vor avea martisoare facute de mânutele lor îndemânatice pentru a le darui colegelor, mamicilor, bunicutelor….

Aceste martisoare vor fi daruite în ziua de 1 martie, dar pâna atunci aceste martisoare sunt expuse la intrarea în Caminului cultural.

 

O alta stire-ghiocel vine câteva zile mai târziu, când la Mircea Voda, Cornelia Presada, inimoasa bibliotecara si manager al Centrului PAPI ne povesteste ce a planuit pentru mircencele ei

De 8 Martie, femeile din comuna Mircea Voda au fost invitate la Caminul Cultural din localitate pentru a fi sarbatorite. Au fost 90 de participante care au petrecut într-un cadru cald si reconfortant o seara frumoasa. Au avut ca ambient muzica oferita de catre formatia”Fratii Avram” din orasul Faurei. A fost o seara deosebita în care fiecare femeie s-a simtit, frumoasa, iubita, apreciata si respectata. Nu a fost nici un fel de limita de vârsta, au foat doamne între 17 ani si 60 ani. Au dansat, s-au bucurat de orele petrecute împreuna. S-a comunicat si s-a petrecut pâna la ora 1,00 din noapte.

Doamnele au fost întâmpinate la intrare de catre domnul primar Alexandru Mosescu cu câte o floare, gest pe care doamnele l-au apreciat.

Activitatea a fost organizata de catre primarie, biblioteca si Centrul PAPI. S-a creat un comitet pentru a face toata munca, “staff-ul”, cum glumeau doamnele si totul a fost pus la punct pana la cel mai mic amanunt.  În dreptul fiecarei mese se afla o urare pentru femeile deosebite care au participat: Fii frumoasa, fii blânda, fii înteleapta, fii iubitoare, fii surâzatoare etc, lucru care le-a încântat pe doamne.

Am apreciat ca un gest deosebit sponsorizarea unei  doamne din Braila, cu care Centrul PAPI a colaborat si care a vrut sa se implice si de Ziua femeii, gest pentru care îi multumim.

Nu este greu sa organizezi o asa activitate, daca ai un grup format din câteva doamne de baza si care se implica total.

Dupa cum cred ca am demonstrat si prin aceasta activitate, biblioteca si Centrul PAPI din Mircea Voda sunt în centrul atentiei locale si pe zi ce trece capata o mai mare apreciere în comunitate. Totdeauna toate categoriile de vârsta (copii, femei, pensionari, tineri,etc) au raspuns prezent la activitatile organizate si stiu ca acolo unde este implicat personalul bibliotecii si Centrului  activitatile sunt cu numar mare de participanti.

Doresc sa multumesc tuturor doamenelor participante, sper ca au petrecut o seara frumoasa la Caminul Cultural. Speram ca aceasta activitate sa devina o baza pentru anii viitori si în 2013 sa realizam o actiune si mai reusita.

 

Unii, mai cârcotasi vor comenta: ce cauta biblioteca în toate aceste actiuni? Altii vor spune ca este prea putin. Biblioteca trebuie sa fie sufletul unei comunitati. Lumea va veni cu drag la biblioteca daca aceasta, prin bibliotecarul ei, se implica în viata si problemele cetatenilor. Bibliotecarul trebuie sa stie sa lucreze în folosul tuturor: copii, femei, batrâni si fiecare actiune oricât ar fi simpla înseamna pentru bibliotecar timp, uneori bani, dar multa, multa satisfactie. Numai asa ne vom demonstra cu adevarat utilitatea si necesitatea ca biblioteca sa  reziste si numai astfel putem sa simtim cu adevarat ca suntem de folos.

 

 
2 Comments

Posted in Biblionet

 

Ziar la Mircea Voda

01 Jun

Noua bibliotecara din comuna Mircea Voda, d-na Cornelia Presada, provine de la Centrul PAPI din localitate. Cum pentru dânsa activitatea de la biblioteca se va împleti în mod armonios cu cea de la Centrul PAPI, putem sa va aducem la cunostinta o initiativa demna de toata lauda, si anume aparitia unui ziar local realizat de dânsa împreuna cu un grup de voluntari din localitate. Informatii mai detaliate puteti citi daca dati click aici

Îi dorim succes si în paginile lui sa citim cât mai multe lucruri interesante despre biblioteca din Mircea Voda.

Corina Ciuraru

Coordonator BIBLIONET pentru judetul Braila

 
 

Rîmnicelu: semne de carte cu… “morala”

17 Mar

Mai am câteva ore si, în curând, voi zbura peste ocean. Sper sa am timp sa va povestesc pe larg ceea ce am vazut acolo si cum este lumea bibliotecilor din America vazuta cu ochii unui bibliotecar român.

Acum, as vrea sa nu plec pâna nu va arat cum înca una din bibliotecarele din judetul Braila încearca sa aduca servicii noi în propria comunitate. Este vorba de Lucica Frîncu din Rîmnicelu.

Aceasta localitate am retinut-o, în primul rând, pentru sediul nou, frumos dotat si spatios pus la dispozitie de primaria localitatii. Bibliotecara, din acest motiv, dar si pentru ca este din prima serie în Biblionet, are în permanenta persoane interesate de accesarea Internetului si se plânge doar de faptul ca nu are timp pentru toti atât cât si-ar dori sau ar merita.

Se pare ca dorinta de a face putin mai mult nu a ocolit-o si pe ea si uite asa, colaborând cu Gradinita din localitate si cu tânara educatoare de acolo, Nicoleta Basno, au trecut la confectionarea de… semne de carte. Ce ne povesteste chiar Lucica:

Am decupat niste forme de animale (semne de carte) si copiii le-au colorat, apoi cu un perforator am gaurit semnele de carte primite de la Biblioteca Judeteana (n.a.: cele care promovau programul Biblionet) si copiii au decorat cu ata colorata. În tot acest timp am folosit si videoproiectorul si le-am pus niste cântece si desene animate. Copiii au fost foarte încântati. Ca sa înteleaga mai bine pentru ce sunt utile aceste semne am facut o mica demonstratie cu câteva carti de povesti din biblioteca.

Care o fi “morala” acestei povestiri, fiindca nimic nu este întâmplator, totul are un rost pe lumea aceasta. Începutul diversificarii serviciilor de biblioteca nu este fulminant, nu se întâmpla deodata actiuni de amploare, bibliotecarul trebuie si sa prinda curaj, sa se “antreneze”, mai ales daca nu a mai realizat alte actiuni în afara serviciilor traditionale de împrumut de carte.

Data viitoare va fi mai inventiv si poate va dori sa faca un mic club pentru vârstnici, poate va avea întâlniri cu tinere mamici si vor vorbi despre copii si problemele care le intereseaza sau poate va aduna fermieri si va chema pe reprezentantul APIA sa le vorbeasca despre subventiile online. Ce zici, Lucica? Ce ziceti, colegele si colegii mei din judet?

Eu va doresc sa începeti usor, dar cu bucurie si dorinta de a face, si sa mergeti mai departe, cât mai departe. Va asteapta un drum lung, dar presarat de multumiri si recunostinta din partea celor pentru care truditi. Aduceti cât mai multa si mai variata lume în biblioteca, tineti-o în permanenta plina si, mai ales, faceti ceea ce v-ar încânta si pe voi. Atunci munca se va transforma în placere si veti descoperi ca mersul la serviciu nu este numai obligatie, ci poate sa devina bucurie! Si mai stiu ca va veni vremea când nu veti mai dori sa vorbeasca altcineva despre voi si faptele voastre, ci veti dori sa va mândriti singuri cu ceea ce faceti 😉 !

Corina Ciuraru

Coordonator Biblionet pentru judetul Braila

Fotografii: Lucica Frîncu si Nicoleta Basno


 

 
3 Comments

Posted in Biblionet

 

Teatru adevarat jucat de copii

09 Mar

Alaturi de  trupa seniorilor de la “Ambitiosii”, gruparea celor mai mici actori amatori de la Colegiul Sanitar “Ana Aslan”, implicata si ea în generosul proiect al Bibliotecii Judetene „Panait Istrati” de teatru – lectura, a dovedit o pregatire excelenta pentru jocul scenic.

Astfel, vineri, 4 martie, în moderna sala de festivitati a scolii sus-mentionate, copiii clasei a 3-a B au jucat piesa “Printesa din padurea adormita”, spectacol care depaseste cu mult nivelul scenetelor pe care le întâlnim de obicei în cadrul serbarilor scolare.

Cu o distributie considerabila, incluzând nu mai putin de 27 de mici actori, o scenografie  austera, completata însa de o coregrafie excelenta, de fondul sonor adecvat si de costumele extrem de inspirate, gruparea copiilor actori îndrumati de institutorul Teodora Nicolau a dovedit ca se poate apropia de ceea ce se cheama teatru adevarat.

Asadar, parteneriatul Bibliotecii Judetene cu Colegiul Sanitar brailean s-a dovedit a fi benefic, proiectul Teatrul – lectura, modalitate de atragere a publicului catre biblioteca, coordonat de Claudiu Braileanu si finantat de IREX, fiind apreciat atât de cei implicati direct, cât si de cei care au urmarit evolutiile scenice a celor mai mici actori.

Dan Bistricean

Bibliotecar responsabil cu relatia cu mass-media

 

La Romanu martisoarele se fac la biblioteca

19 Feb

În biblioteci veti gasi cel mai divers amestec de persoane: oameni complet nemotivati, apatici, chiar frustrati si, alaturi de ei, oameni care fac lucruri extraordinare, care au sufletul plin de bucurie, pentru ca, la rândul lor, ofera atât de multa bucurie.

Nu cred ca este un loc mai contrastant, din acest punct de vedere, decât o biblioteca. Ceea ce pentru unii este un mister, pentru altii a devenit un fel de viata: sa daruiesti este cheia fericirii. Când daruiesti primesti înzecit, când nu dai nimic, ramâi nefericit si sterp ca un desert.

Nu este bucurie mai mare decât atunci când primesti înapoi putin din sufletul pe care îl pui în ceea ce faci. De aceea, în continuare, va voi povesti despre gesturi mici, dar care îti lumineaza viata.

Zilele trecute am vazut pe Internet câteva sugestii de mici obiecte realizate manual, care ar putea cu succes sa fie daruite ca un martisor original. Fiind vorba de filmulete foarte explicite despre cum se procedeaza ca sa creezi diverse semne de carte (ce poate fi mai placut seara decât sa-ti închizi cartea de pe noptiera cu un semn de carte daruit cu dragoste?), am decis sa le trimit si colegilor mei din bibliotecile comunale din judet  informatia.

Timp ar mai fi, de aceea, pentru cele/cei interesati, postez legatura care va îndruma cum sa faceti, din cele avute prin casa, o frumusete de semne de carte, care, în alb si rosu, pot deveni un martisor unic:  http://www.ehow.com/videos-on_5227_make-unique-bookmarks.html

Dar sa revin…  Ma gândeam în sinea mea: oare cum sunt primite sugestiile mele, când mai toti au devenit preocupati de supravietuirea într-o perioada destul de grea, când viata s-a complicat peste masura, iar problemele devin din ce în ce mai multe. Mai avem timp de lucruri marunte, mai avem rabdare si pentru altii?

Si uite ca primesc raspunsul la întrebarea mea de la Romanu, unde se pare ca bibliotecara stie cum sa-si faca munca placuta si interesanta mereu. A adunat o grupa de fete cu care si-a propus sa faca martisoare, pentru ca un martisor, daca este realizat chiar de cel care l-a daruit, este de doua ori mai valoros.

Cu o curiozitate nedisimulata abia am asteptat sa vad fotografiile în care copiii se simt parca la ei acasa în biblioteca. Unii sunt strânsi în jurul unei mese si mesteresc martisoare, iar altii sunt preocupati de imaginile de pe monitoarele calculatoarelor primite prin programul Biblionet. Îmi place ca li s-a lasat libertatea de a alege ce îsi doresc sa faca în acest spatiu primitor.

Fetele sunt sfatuite cum sa foloseasca crosetele de o mamica voluntar. Mihaela Coman se pare ca si-a însusit perfect partea de implicare a comunitatii în actiunile sale.

Privesc imaginile si ma bucur alaturi de copii de roadele muncii lor. O mica expozitie plina de flori din margele, din lâna si alte materiale textile pe care toti am putea sa le gasim fara prea mare efort prin casa si chipurile lor zâmbitoare ma fac si pe mine fericita.

De aceea, de 1 Martie, eu voi vrea sa port un martisor realizat de copii de la Romanu chiar în biblioteca atât de frumos organizata de Mihaela Coman. Si o sfatuiesc pe bibliotecara sa daruiasca si doamnelor si domnisoarelor din Primaria Romanu din aceste mici bijuterii, astfel încât sa stie toata comunitatea ca la biblioteca copii învata, se distreaza si se informeaza cu folos.

Un filmulet despre cum au învatat copiii din Romanu sa faca martisoare:

Corina Ciuraru

Coordonator Biblionet pentru judetul Braila

 

Actorii seniori predau stafeta celor mai tineri sau Show must go on!

01 Feb

În cadrul proiectului Teatru- Lectura, modalitate de atragere a publicului în biblioteci, finantat de IREX România, prin Concursul de Participare Comunitara, a avut loc marti, 22 ianuarie 2011, la ora 9, spectacolul Frumoasa din  padurea adormita de Fratii Grimm.

Întâlnirea desfasurata la sediul central al Bibliotecii Judetene Panait Istrati Braila, s-a bucurat de prezenta a numerosi copii din mai multe scoli brailene. Partener în acest proiect a fost Colegiul Sanitar Ana Aslan Braila care, prin doamna institutoare Teodora Nicolau si elevii domniei sale, s-a implicat în mod activ în derularea activitatilor.

Clubul Micilor Actori a iesit astfel în fata publicului pentru prima data, cu un spectacol de 40 de minute si o distributie de 26 de copii.

 
1 Comment

Posted in Biblionet

 

Romanu – o bibliotecara cu initiativa

04 Jan

La Romanu,  Mihaela Coman este o bibliotecara cu mare dragoste fata de traditiile si obiceiurile locale. Este o colectionara pasionata de costume populare, stergare sau diverse unelte din gospodariile taranesti, obiecte pe care le expune ori de câte ori are ocazia sau beneficiaza de spatiu adecvat.

Pe lânga aceasta pasiune, Mihaela Coman a mai învatat multe în aceasta perioada de deschidere si de schimbare oferita de BIBLIONET, a comunicat cu colegii ei din judet si din tara, a înteles ca trebuie sa se implice mai mult ca sa-i fie mai bine mai târziu si ca sa aiba locul pe care îl merita ca bibliotecar, acolo, în viata comunei Romanu.

De data aceasta atasamentul ei pentru valorile localitatii natale s-a manifestat printr-o colaborare deosebita între Biblioteca si Scoala. Împreuna cu profesoara de matematica Marcela Alexandru a pus bazele unui ansamblu de dansuri populare.

În luna decembrie au invitat toti consilierii locali, precum si pe angajatii Primariei sa constate ca ideea nu a fost în zadar si ca aceasta initiativa merita niste bani investiti, fiind o activitate care va contribui la îmbunatatirea imaginei comunei, iar, în final, copiii au convins ca merita sa fie sprijiniti.

Bibliotecara noastra a fost tot timpul prezenta alaturi de grupul de copii din clasele I-VIII si de profesoara lor, si a cerut în scris primariei sustinere financiara. A urmat o sedinta de Consiliu Local, ansamblul a fost botezat dupa numele comunei, adica Romanita si a primit bani pentru costumele populare fara de care nu se putea merge mai departe.

Dupa o luna de repetitii intense în conditii destul de grele (Caminul Cultural nu era încalzit), cei 16 mici artisti erau pregatiti pentru primul lor turneu chiar la Braila unde ansamblul Romanita a colindat si a dansat la o unitate de marina fluviala spre mare bucurie a spectatorilor. Este numai începutul, pentru ca ei au planuri mari, pe care cu munca si ambitie le vor realiza.

La colindat cu Ansamblul Romanita

De fiecare data când întâlnesc astfel de povesti si aflu ca entuziasmul nu este doar o poveste frumoasa, ci se gaseste chiar si în locuri unde viata nu este mereu usoara si nimic nu se obtine fara greutate, ma bucur enorm. Ma bucur si atunci când vad bibliotecari, care cu salarii mici si greutati, reusesc sa gaseasca timp si suflet pentru activitati suplimentare si ca interesul pentru traditiile si obiceiurile locale nu a pierit.

O alta concluzie care se poate desprinde este ca înainte de a cere ceva, trebuie sa oferim. Nu putem cere Primariei fara sa venim, în schimb, cu initiative sau solutii. Dupa ce vom convinge ca stim sa facem treaba, va veni si sprijinul mult mai usor.

Si alta concluzie este ca bibliotecarul are nevoie de parteneriate, ca activitatea lui poate deveni mult mai eficienta si mai valoroasa atunci când lucreaza împreuna cu alte institutii, organizatii sau personalitati din localitate.

Daca vom întelege si mai ales vom aplica toate acestea, profesia si viata noastra vor fi mult mai pline de bucurii, iar neajunsurile financiare nu vor mai parea atât de dure si de nemiloase, satisfactiile facând mai usor de trecut greutatile.

Corina Ciuraru

Coordonator BIBLIONET pentru judetul Braila