RSS
 

Tudor Vianu sau demnitatea criticii – expoziție documentară

21 May

În perioada 21 mai – 5 iunie 2019 Secția Împrumut pentru Adulți a Bibliotecii Județene “Panait Istrati” Brăila găzduiește expoziția documentară “Tudor Vianu sau demnitatea criticii”, expoziție dedicată împlinirii a 55 ani de la moartea criticului, istoricului literar, poetului şi eseistului

Tudor Vianu (27 dec. 1897 – 21 mai 1964)
Tudor Vianu s-a născut în Giurgiu la 27 decembrie 1897, fiind fiul doctorului Alexandru Vianu, născut Weinberg și al Floricăi Vianu. Face școala primară și câteva clase gimnaziale în orașul natal, din 1912 este elev la Liceul „Ghe. Lazăr din București, iar din 1915 este student la Facultatea de Drept și Filosofie din București.
Participă la cercul „Literatorul” al lui Alexandru Macedonski, iar în 1916 debutează în revista Flacăra cu un articol de critică literară. În 1919 își ia licența în drept, iar cu un an mai târziu, pe cea în filosofie. Își continuă studiile de specializare la Viena și Tubingen, sustinându-și doctoratul în filosofie, in 1923.

În 1924 începe cariera universitară: suplinitor la cursul de estetică, docent (1927), conferențiar definitiv (1930), profesor titular de estetică (1944), profesor de literatură universală și comparată (1948-1964). A fost director al Teatrului Național (1945), ambasador la Belgrad (1946-1947), secretar general al Comisiei naționale UNESCO (1957), director al Bibliotecii Academiei (1958).
Creația lui a acoperit exact patru decenii: de la apariția în 1928, în germană, a volumului de debut, totodată și primul său studiu de estetică, valorificare a tezei sale de doctorat, Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. Über naive und sentimentalische Dichtung (Problema valorizării în poetica lui Schiller) și până la volumul apărut postum Arghezi, poet al omului, ultimul său studiu antum, intrat la tipar chiar în ziua dispariției autorului și apărut după puțin timp, la începutul verii anului 1964.

În 1941 tipărește Arta prozatorilor români, poate cea mai cunoscută și mai comentată dintre cărțile sale, un exemplu de analiză stilistică în care este anticipată acribia formalismului sau a structuralismului. A publicat de asemenea, micro-monografii despre Cervantes, Shakespeare, Camoens, Voltaire, Goethe, F.M. Dostoievski, Stendhal, Odobescu, toate aceste studii fiind ulterior reunite în volumul Studii de literatură universală și comparată. Studiile de stilistică sunt reunite în alte două antologii Probleme de stil și artă literară și Problemele metaforei și alte studii de stilistică.
Expoziție realizată de Silvia Iacob, bibliotecar.

 
No Comments

Posted in Diverse

 

Leave a Reply