În perioada 21 mai – 5 iunie 2019 Secția Împrumut pentru Adulți a Bibliotecii Județene “Panait Istrati” Brăila găzduiește expoziția documentară “Tudor Vianu sau demnitatea criticii”, expoziție dedicată împlinirii a 55 ani de la moartea criticului, istoricului literar, poetului şi eseistului
Tudor Vianu (27 dec. 1897 – 21 mai 1964)
Tudor Vianu s-a născut în Giurgiu la 27 decembrie 1897, fiind fiul
doctorului Alexandru Vianu, născut Weinberg și al Floricăi Vianu. Face
școala primară și câteva clase gimnaziale în orașul natal, din 1912 este
elev la Liceul „Ghe. Lazăr din București, iar din 1915 este student la
Facultatea de Drept și Filosofie din București.
Participă la cercul
„Literatorul” al lui Alexandru Macedonski, iar în 1916 debutează în
revista Flacăra cu un articol de critică literară. În 1919 își ia
licența în drept, iar cu un an mai târziu, pe cea în filosofie. Își
continuă studiile de specializare la Viena și Tubingen, sustinându-și
doctoratul în filosofie, in 1923.
În 1924 începe cariera universitară: suplinitor la cursul de estetică,
docent (1927), conferențiar definitiv (1930), profesor titular de
estetică (1944), profesor de literatură universală și comparată
(1948-1964). A fost director al Teatrului Național (1945), ambasador la
Belgrad (1946-1947), secretar general al Comisiei naționale UNESCO
(1957), director al Bibliotecii Academiei (1958).
Creația lui a
acoperit exact patru decenii: de la apariția în 1928, în germană, a
volumului de debut, totodată și primul său studiu de estetică,
valorificare a tezei sale de doctorat, Das Wertungsproblem in Schillers
Poetik. Über naive und sentimentalische Dichtung (Problema valorizării
în poetica lui Schiller) și până la volumul apărut postum Arghezi, poet
al omului, ultimul său studiu antum, intrat la tipar chiar în ziua
dispariției autorului și apărut după puțin timp, la începutul verii
anului 1964.
În 1941 tipărește Arta prozatorilor români, poate cea mai cunoscută și mai comentată dintre cărțile sale, un exemplu de analiză stilistică în care este anticipată acribia formalismului sau a structuralismului. A publicat de asemenea, micro-monografii despre Cervantes, Shakespeare, Camoens, Voltaire, Goethe, F.M. Dostoievski, Stendhal, Odobescu, toate aceste studii fiind ulterior reunite în volumul Studii de literatură universală și comparată. Studiile de stilistică sunt reunite în alte două antologii Probleme de stil și artă literară și Problemele metaforei și alte studii de stilistică.
Expoziție realizată de Silvia Iacob, bibliotecar.
